tag:blogger.com,1999:blog-29389667073823450752012-02-09T03:05:41.982-08:00Cunoaste natura si animalele din Romania!Iosob Gabriel Alinnoreply@blogger.comBlogger311100tag:blogger.com,1999:blog-2938966707382345075.post-44752174094566091592010-10-19T04:19:00.000-07:002010-10-20T13:36:52.594-07:00<div style="text-align: center;"><span style="font-weight: bold;">Araneus marmoreus var. pyramidatus (Clerck, 1757)</span><br /></div><br /><div style="text-align: justify;">Aceasta specie de paianjen face parte din Regnul <span style="font-style: italic;">Animalia</span>, Increngatura <span style="font-style: italic;">Artrophoda</span>, Clasa <span style="font-style: italic;">Arachinida</span>, Ordinul <span style="font-style: italic;">Araneae</span>, Familia <span style="font-style: italic;">Araneidae</span>, Ganul <span style="font-style: italic; font-weight: bold;">Araneus</span>, Specia <span style="font-style: italic; font-weight: bold;">marmoreus var. pyramidatus</span>.<br /></div><br /><div style="text-align: center;"><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TL78mE0VTaI/AAAAAAAAA38/WzW9ppjR0vw/s1600/141020101726.jpg"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 238px; height: 320px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TL78mE0VTaI/AAAAAAAAA38/WzW9ppjR0vw/s320/141020101726.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5530135123516018082" border="0" /></a>Araneus marmoreus var. pyramidatus - femela<br /></div><br /><div style="text-align: justify;"><span style="font-style: italic;">Araneus marmoreus var. pyramidatus</span> se gaseste doar in Europa, are o culoare galbena sau galben pal, cu pete inchise, pe partea dorsala a abdomenului avand un desen ce seamana cu o piraminda ce are baza spre cefalotorace.<br /></div><br /><div style="text-align: center;"><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TL7q_LHUq9I/AAAAAAAAA3E/CMgDmgRL8GA/s1600/111020101512.jpg"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 274px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TL7q_LHUq9I/AAAAAAAAA3E/CMgDmgRL8GA/s320/111020101512.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5530115763493710802" border="0" /></a>Araneus marmoreus var. pyramidatus<br /></div><br /><br /><div style="text-align: justify;">Masculii acestei specii masoara intre 5 si 9 mm, iar femela masoara intre 9 pana la 15 mm. Abdomenul este voluminos. De obicei se imperecheaza in lunile august-octombrie, aceasta fiind si perioada in care juvenilii, ce au iesit din ou in primavara, ajung la maturitate.<br /></div><br /><div style="text-align: center;"><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TL7wBaSUMeI/AAAAAAAAA3M/W4wcmQe_IFY/s1600/111020101514.jpg"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 250px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TL7wBaSUMeI/AAAAAAAAA3M/W4wcmQe_IFY/s320/111020101514.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5530121299484226018" border="0" /></a>Araneus marmoreus var. pyramidatus<br /></div><br /><div style="text-align: justify;">Este o specie nocturna, dar ocazional vaneaza si ziua, spre seara iese din ascunzatoare pentru asi tese panza. Panza tesuta are o forma rotunda.<br /></div><div style="text-align: justify;">Traieste de obicei in arbori sau arbusti nu foarte inalti, noaptea sta in centru panzei sau se ascunde intr-un refugiu bine camuflat din apropierea acesteia.<br /></div><br /><div style="text-align: center;"><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TL72bFEGAZI/AAAAAAAAA3k/oAeCxVLOtSU/s1600/111020101510.jpg"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 250px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TL72bFEGAZI/AAAAAAAAA3k/oAeCxVLOtSU/s320/111020101510.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5530128337533796754" border="0" /></a>Refugiu - A. marmoreus var pyramidatus<br /></div><div style="text-align: center;"><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TL72a5mQQEI/AAAAAAAAA3c/l_dUPn9eZSA/s1600/111020101509.jpg"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 250px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TL72a5mQQEI/AAAAAAAAA3c/l_dUPn9eZSA/s320/111020101509.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5530128334455849026" border="0" /></a>Araneus marmoreus var. pyramidatus<br /></div><div style="text-align: center;"><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TL72akoQAAI/AAAAAAAAA3U/Bui5NBxnlQ0/s1600/111020101511.jpg"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 251px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TL72akoQAAI/AAAAAAAAA3U/Bui5NBxnlQ0/s320/111020101511.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5530128328827076610" border="0" /></a>Araneus marmoreus var. pyramidatus<br /></div><br /><div style="text-align: justify;">Hrana lui este reprezentata de diferite specii de insecte ce se prind in plasa lui, panza este puternica, putand captura prazi mari, ca de exemplu lacuste. Victima este imobilizata prin inocularea unei cantitati de venin, apoi invaluita intr-un cocon de matase.<br /></div><br /><div style="text-align: center;"><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TL75gEQW1VI/AAAAAAAAA3s/wLDbUIk-vv0/s1600/141020101727.jpg"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 258px; height: 320px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TL75gEQW1VI/AAAAAAAAA3s/wLDbUIk-vv0/s320/141020101727.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5530131721751024978" border="0" /></a>Araneus marmoreus var. pyramidatus<br /></div><br /><div style="text-align: justify;">Aceasta specia are o raspandire holarctica ( HOLARCTIC, -A adj. din regiunea temperata si rece a emisferei nordice, cu o oarecare unitate de flors si fauns. - Sursa MDN), prefera zonele umede si umbrite ca padurile sau zonele mlastinoase.<br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TL8CsaHRXfI/AAAAAAAAA4E/LWupWzw2ukY/s1600/141020101725.jpg"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 251px; height: 320px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TL8CsaHRXfI/AAAAAAAAA4E/LWupWzw2ukY/s320/141020101725.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5530141829381578226" border="0" /></a><br /><div style="text-align: center;">Araneus marmoreus var. pyramidatus<br /></div></div><br /><div style="text-align: justify;"><span style="font-style: italic;">Araneus marmoreus var. pyramidatus</span>, la fel ca si alti paianjeni poate fi manipulat cu grija, fiind o specie inofensiva pentru om.<br /><br /><span style="font-weight: bold;">Mai puteti citi:</span><br /><br /><div style="text-align: center;"><a href="http://zoologysp.blogspot.com/2010/10/araneus-alsine-sau-paianjenul-capsuna.html">- Araneus alsine sau Paianjenul capsuna</a><br /><a href="http://zoologysp.blogspot.com/2010/10/araneus-quadratus-sau-paianjenul-cu.html">- Araneus quadratus sau Paianjenul cu patru puncte</a><br /><a href="http://zoologysp.blogspot.com/2010/04/argyoneta-aquatica-sau-paianjenul.html">- Agryoneta aquatica sau Paianjenul european de apa</a><br /><a href="http://zoologysp.blogspot.com/2010/04/araneus-diadematus-sau-paianjenul-cu.html">- Araneus diadematus sau Paianjenul cu cruce</a><br /><a href="http://zoologysp.blogspot.com/2010/04/latrodectus-tredecimgutatus-sau-vaduva.html">- Latrodectus tredecimgutatus sau Vaduva neagra</a><br /><a href="http://zoologysp.blogspot.com/2010/03/tegenaria-agrestis-sau-paianjenul.html">-Tegenaria agrestis sau Paianjenul vagabond</a><br /><a href="http://zoologysp.blogspot.com/2009/05/lycosa-singoriensis-sau-tarantula.html">- Lycosa singoriensis sau Tarantula romaneasca</a><span style="text-decoration: underline;"><span style="font-style: italic;"><span style="font-weight: bold;"><br /></span></span></span></div></div><div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/2938966707382345075-4475217409456609159?l=zoologysp.blogspot.com' alt='' /></div>Iosob Gabriel Alinnoreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-2938966707382345075.post-77104598987544307922010-10-09T01:22:00.000-07:002010-10-20T13:48:03.576-07:00<div style="text-align: center;"><span style="font-weight: bold;">Araneus alsine (Walckenaer, 1802)</span><br /></div><br /><div style="text-align: justify;">Aceasta specie de paianjen tesator face parte din Regnul <span style="font-style: italic;">Animalia</span>, Filum <span style="font-style: italic;">Artropoda</span>, Clasa <span style="font-style: italic;">Arachinida</span>, Ordinul <span style="font-style: italic;">Araneae</span>, Familia <span style="font-style: italic;">Araneidae</span>, Genul <span style="font-style: italic; font-weight: bold;">Araneus</span>, Specia <span style="font-style: italic; font-weight: bold;">alsine</span>.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TLAo6gdU2tI/AAAAAAAAA2U/ECCLeAF0qfM/s1600/S7008131.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 225px; height: 320px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TLAo6gdU2tI/AAAAAAAAA2U/ECCLeAF0qfM/s320/S7008131.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5525961728394058450" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;">Este o specie putin vazuta de publicul larg, o specie rara, foarte putin studiata de catre specialisti.<br /></div><div style="text-align: justify;">Il putem gasi aproape de nivelul solului, acolo unde isi construeste panze mici, dupa care se ascund in apropierea acestora in frunze rulate sub forma de palnie. Prefera habitatele umede din pajisti sau luminisurile padurilor.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TLBHxr6N1WI/AAAAAAAAA2c/XxF2YDsjO2o/s1600/Copyright+2010+%C2%A9+Iosob+G.+Alin.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 245px; height: 320px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TLBHxr6N1WI/AAAAAAAAA2c/XxF2YDsjO2o/s320/Copyright+2010+%C2%A9+Iosob+G.+Alin.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5525995661709661538" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;">Are un abdomen aproape globular, o culoare a corpului de la bej la portocaliu spre rosu, iar pe partea dorsala a abdomenului prezinta multe pete galbene marunte ce ii da un aspect de capsuna (de aici venind si numele lui popular de <span style="font-weight: bold;">paianjenul capsuna</span>).<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TLBXcYD6zZI/AAAAAAAAA2k/voJ5DLOCPDc/s1600/S7008125.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 253px; height: 320px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TLBXcYD6zZI/AAAAAAAAA2k/voJ5DLOCPDc/s320/S7008125.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5526012887790439826" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;">Femela poate agunge la o marime de 15 mm. Masculul este mai mic. Imperecherea are loc in luniile iunie-iulie, iar depunerea in luna august. Puii ierneaza in diferite stadii de dezvoltare ajungand la maturitate in primavara anului urmator.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TLBwwYgTIkI/AAAAAAAAA20/CUyjCSZtilE/s1600/S7008118.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 271px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TLBwwYgTIkI/AAAAAAAAA20/CUyjCSZtilE/s320/S7008118.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5526040719297552962" border="0" /></a><br /><br />Asa cum am spus si mai sus, aceasta specie este una rara (citind unele articole despre aceasta specie publicate in Marea Britanie), dar am avut surpriza sa nu o gasesc in nici una din bazele de date ale listelor rosii internationale avute la dispozitie. Totusi nu stiu daca este rar datorita modului de viata, fiind greu de descoperit (eu, personal, de cand colectez paianjeni am gasit doar un singur exemplar), sau este cu adevarat o raritate.<br /><br /><br /><span style="font-weight: bold;">Mai puteti citi:</span><br /><a href="http://zoologysp.blogspot.com/2010/10/araneus-marmoreus-var-pyramidatus-sau.html"><br /></a><div style="text-align: center;"><a href="http://zoologysp.blogspot.com/2010/10/araneus-marmoreus-var-pyramidatus-sau.html">- Araneus marmoreus var. pyramidatus sau Paianjenul piramida marmorat</a><br /><a href="http://zoologysp.blogspot.com/2010/10/araneus-quadratus-sau-paianjenul-cu.html">- Araneus quadratus sau Paianjenul cu patru puncte</a><br /><a href="http://zoologysp.blogspot.com/2010/04/argyoneta-aquatica-sau-paianjenul.html">- Agryoneta aquatica sau Paianjenul european de apa</a><br /><a href="http://zoologysp.blogspot.com/2010/04/araneus-diadematus-sau-paianjenul-cu.html">- Araneus diadematus sau Paianjenul cu cruce</a><br /><a href="http://zoologysp.blogspot.com/2010/04/latrodectus-tredecimgutatus-sau-vaduva.html">- Latrodectus tredecimgutatus sau Vaduva neagra</a><br /><a href="http://zoologysp.blogspot.com/2010/03/tegenaria-agrestis-sau-paianjenul.html">-Tegenaria agrestis sau Paianjenul vagabond</a><br /><a href="http://zoologysp.blogspot.com/2009/05/lycosa-singoriensis-sau-tarantula.html">- Lycosa singoriensis sau Tarantula romaneasca</a><span style="text-decoration: underline;"><span style="font-style: italic;"><span style="font-weight: bold;"><br /></span></span></span></div><div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/2938966707382345075-7710459898754430792?l=zoologysp.blogspot.com' alt='' /></div>Iosob Gabriel Alinnoreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-2938966707382345075.post-47708435343956371922010-10-06T00:38:00.000-07:002010-10-20T13:54:53.249-07:00<div style="text-align: center;"><span style="font-weight: bold;">Araneus quadratus (Clerck, 1757)</span><br /></div><br /><div style="text-align: justify;"><span style="font-weight: bold;">Araneus quadratus</span> este o specie aproape la fel de comuna ca si <span style="font-style: italic;">A. diademata</span> (paianjenul cu cruce european), face parte din Regnul <span style="font-style: italic;">Animalia</span>, Increngatura <span style="font-style: italic;">Artropoda</span>, Ordinul <span style="font-style: italic;">Araneae</span>, Familia <span style="font-style: italic;">Araneide</span>, Ganul <span style="font-weight: bold;">Araneus</span>, Specia <span style="font-weight: bold;">quadratus</span>.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TKws980_EoI/AAAAAAAAA1s/VO3XfoPUksY/s1600/Araneus+quadratus+Mircesti+17-09-2010.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 237px; height: 320px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TKws980_EoI/AAAAAAAAA1s/VO3XfoPUksY/s320/Araneus+quadratus+Mircesti+17-09-2010.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5524840285688763010" border="0" /></a><br /><div style="text-align: center; font-weight: bold;">A. quadratus ♀<br /></div><br /><div style="text-align: justify;">Aceasta specie este larg raspandita in Asia si Europa. In Romania specia se gaseste intr-o varietate de habitate cum ar fi: pasuni, gradini, poeni, etc.<br /></div><div style="text-align: justify;">Femela variaza ca marime, ea masurnad intre 13 pana la 19 mm in lungime (cefalotorace+abdomen), masculul masoara aproape jumatate din marimea ei, ajungand la o lungime de 7-10 mm. Culoarea corpului variaza in functie de culoarea microhabitatului, astfel poate fi: portocalie, verde, verde inchis, maroniu, negru, etc.<br /></div><br /><object width="640" height="385"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/XmL484T9sNg?fs=1&amp;hl=ro_RO"><param name="allowFullScreen" value="true"><param name="allowscriptaccess" value="always"><embed src="http://www.youtube.com/v/XmL484T9sNg?fs=1&amp;hl=ro_RO" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="640" height="385"></embed></object><br /><br /><div style="text-align: justify;">Femelele prezinta o capacitate interesanta de camuflare, putand sa-si schimbe culoarea in mod activ in functie de culoarea fundalului. Acest proces dureaza aproximativ trei zile.<br /></div><div style="text-align: justify;">Caracteristicul acestei specii, dupa care se poate face usor o determinare, sunt cele patru puncte albe, mari, de pe partea dorsala a abdomenului; unite de o linie imaginara intotdeauna formeaza un trapezoid.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TKw3Q0BOy1I/AAAAAAAAA18/hhMXLjj-jaQ/s1600/Araneus+quadratus+Mircesti+17-09-2010+06.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 245px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TKw3Q0BOy1I/AAAAAAAAA18/hhMXLjj-jaQ/s320/Araneus+quadratus+Mircesti+17-09-2010+06.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5524851604857998162" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;">Cefalotoracele este acoperit de niste perisori scurti si desi, iar picioarele au niste dungi succesive, ce se intind pe tot apendicile de la coxa pana la tars.<br /></div><div style="text-align: justify;">Aceasta specie isi construete panza verticala in apropierea solului (ce mai inalta panza a acestei specii intalnita de mine pana acum a fost construita la aproximativ 1 m de sol). Panza este alcatuita din 11-29 de raze si poate masura 60 cm in diametru. Dupa ce a terminat de tesut panza, isi va construi un adapost in forma de palnie tapetata cu vegetatie in care va sta ascuns in asteptarea prazii.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TKw54OPer8I/AAAAAAAAA2E/PfDQtUqXHkg/s1600/Araneus+quadratus+Mircesti+17-09-2010+02.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 248px; height: 320px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TKw54OPer8I/AAAAAAAAA2E/PfDQtUqXHkg/s320/Araneus+quadratus+Mircesti+17-09-2010+02.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5524854480935235522" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;">Vaneaza specii de insecte, in special cele saritoare (ex. lacuste).<br /></div><div style="text-align: justify;">Imperecherea are loc in <span style="font-style: italic;">septembrie</span>, ouale sunt depuse intr-un cocon de matase (prin luna octombrie - noiembrie) astfel sunt ferite de inghet pe timpul iernii. Ecloziunea puilor din ou are loc primavara. Adultii de obicei mor, iar unele exemplare juvenile pot hiberna in timpul iernii.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TKw8e34a9VI/AAAAAAAAA2M/20Xj2XA6vHo/s1600/Araneus+quadratus+Mircesti+17-09-2010+01.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 250px; height: 320px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TKw8e34a9VI/AAAAAAAAA2M/20Xj2XA6vHo/s320/Araneus+quadratus+Mircesti+17-09-2010+01.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5524857343971095890" border="0" /></a><br /><br />Specie comuna de paianjen tesator, nu este agresiv, poate fi manipulat cu grija, veninul lui nefiind periculos pentru om.<br /><br /><br /><br /><br /><span style="font-weight: bold;">Mai puteti citi:</span><br /><a href="http://zoologysp.blogspot.com/2010/10/araneus-marmoreus-var-pyramidatus-sau.html"><br /></a><div style="text-align: center;"><a href="http://zoologysp.blogspot.com/2010/10/araneus-marmoreus-var-pyramidatus-sau.html">- Araneus marmoreus var. pyramidatus sau Paianjenul piramida marmorat</a><br /><div style="text-align: center;"><a href="http://zoologysp.blogspot.com/2010/10/araneus-alsine-sau-paianjenul-capsuna.html">- Araneus alsine sau Paianjenul capsuna</a><br /><a href="http://zoologysp.blogspot.com/2010/04/argyoneta-aquatica-sau-paianjenul.html">- Agryoneta aquatica sau Paianjenul european de apa</a><br /><a href="http://zoologysp.blogspot.com/2010/04/araneus-diadematus-sau-paianjenul-cu.html">- Araneus diadematus sau Paianjenul cu cruce</a><br /><a href="http://zoologysp.blogspot.com/2010/04/latrodectus-tredecimgutatus-sau-vaduva.html">- Latrodectus tredecimgutatus sau Vaduva neagra</a><br /><a href="http://zoologysp.blogspot.com/2010/03/tegenaria-agrestis-sau-paianjenul.html">-Tegenaria agrestis sau Paianjenul vagabond</a><br /><a href="http://zoologysp.blogspot.com/2009/05/lycosa-singoriensis-sau-tarantula.html">- Lycosa singoriensis sau Tarantula romaneasca</a><span style="text-decoration: underline;"><span style="font-style: italic;"><span style="font-weight: bold;"><br /></span></span></span></div></div><div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/2938966707382345075-4770843534395637192?l=zoologysp.blogspot.com' alt='' /></div>Iosob Gabriel Alinnoreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-2938966707382345075.post-6905686430813520182010-08-18T13:26:00.000-07:002011-11-24T02:55:48.313-08:00<div align="center"><strong>Euscorpius carpathicus (Linnaeus, 1767)<br /><br /></strong></div><br />Face parte din <em>Regnu</em>l <strong>Animalia</strong>, <em>Clasa</em> <strong>Arachnida</strong>, <em>Ordinul</em><strong> Scorpiones</strong>, <em>Familia</em> <strong>Euscorpiidae</strong>, <em>Genul</em> <strong><span style="color:#ff0000;">Euscorpius</span></strong>, <em>Specia</em> <strong><span style="color:#ff0000;">carpathicus</span></strong><div align="justify"><br /></div><img style="TEXT-ALIGN: center; MARGIN: 0px auto 10px; WIDTH: 320px; DISPLAY: block; HEIGHT: 241px; CURSOR: hand" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5677947168243898722" alt="" src="http://4.bp.blogspot.com/-Tk9M1HxcouU/Tswe3dCc2WI/AAAAAAAAA-0/fMPfwlJvAt4/s320/e_carpathicus2.jpg" border="0" /><br /><div style="text-align: center;"><strong>Euscorpius carpathicus</strong> (<a href="http://www.ntnu.no/ub/scorpion-filese_carpathicus.htm">http:/www.ntnu.no/ub/scorpion-filese_carpathicus.htm</a>)<br /></div><p align="justify">Scorpionul carpatin este singurul scorpion ce traieste si in Romania, il putem intalni in Subcarpatii Buzaului, pe langa Orasul Ramnicu Valcea, in apropierea orasului Deva si in parcul Portile de Fier. Aria de raspandire a acestei specii este sudul Europei, unde este destul de comun.<br /><br /></p><a href="http://1.bp.blogspot.com/-Ef6y1U_4Too/TswfDz37iCI/AAAAAAAAA_A/YLaaB0uxi-Y/s1600/225px-Euscorpius_carpathicus.jpg"><img style="TEXT-ALIGN: center; MARGIN: 0px auto 10px; WIDTH: 225px; DISPLAY: block; HEIGHT: 169px; CURSOR: hand" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5677947380532217890" alt="" src="http://1.bp.blogspot.com/-Ef6y1U_4Too/TswfDz37iCI/AAAAAAAAA_A/YLaaB0uxi-Y/s320/225px-Euscorpius_carpathicus.jpg" border="0" /><br /></a><div style="text-align: center;"><strong>Euscorpius carpathicus</strong> (<a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Euscorpius_carpathicus.JPG">http:/ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Euscorpius_carpathicus.JPG</a>)<br /></div><br /><div style="text-align: justify;">Specialistii au descris pana in prezent 24 de subspecii, multe din ele fiind endemice (izolate geografic, spere ex. aproape fiecare insula Mediteraneana are cate o specie endemica - Sardinia, Creta, etc.). Coloratia acestei specii nu este un caracter de determinare a acestei specii pentru ca este destul de variata, unii indivizi sunt negrii, cu picioare galben - cafenii, altii au corpul colorat in brun - maroniu. Adultii pot ajunge la o dimensiune medie 3,5 cm, dar majoritatea nu depasesc 1,5 cm. este un scorpion caruia ii place sa sape, are pedipalpii dezvoltati, puternici, corpul este robust, picioare scurte si coada subtire. Larvele dupa eclozare au o cuticula alba si imediat se urca pe spatele mamei, tolerandui, aceasta nu se mai hraneste o perioada de 1-2. Dupa prima naparlire acestea deven independenti.<br /></div><a href="http://2.bp.blogspot.com/-dO2dib3hi3w/TswgTd7OaCI/AAAAAAAAA_Y/ro07EThcUCQ/s1600/images.jpg"><br /></a><a href="http://3.bp.blogspot.com/-K97-wA9i4Ok/TswlGe3HYGI/AAAAAAAAA_w/coh-vf8hrwg/s1600/images.jpg"><img style="TEXT-ALIGN: center; MARGIN: 0px auto 10px; WIDTH: 260px; DISPLAY: block; HEIGHT: 194px; CURSOR: hand" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5677954023501029474" alt="" src="http://3.bp.blogspot.com/-K97-wA9i4Ok/TswlGe3HYGI/AAAAAAAAA_w/coh-vf8hrwg/s320/images.jpg" border="0" /></a><br /><div style="text-align: center;"><strong>Euscorpius carpathicus - cu pui</strong> (google - DSCF7420_edited.jpg)<br /></div><p align="justify">Scorpionii se hranesc cu diferite insecte, sunt activi pe timp de noapte, ziua stand in galerii sapate de catre acestia sau sub pitre. Poate fi intalnit in zone cu clima temperata si calda, poate fi intalnit atat pe litoral cat si in munti, preferand locurile impadurite.<br /></p><p align="center"><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/-d8xg5Q1uPMw/Ts4h_QmU3oI/AAAAAAAABAA/IC5kIrMuqX4/s1600/e_carpathicus_habitat1.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;width: 320px; height: 240px;" src="http://2.bp.blogspot.com/-d8xg5Q1uPMw/Ts4h_QmU3oI/AAAAAAAABAA/IC5kIrMuqX4/s320/e_carpathicus_habitat1.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5678513550831967874" border="0" /></a><br /><strong>Euscorpius carpathicus - Habitat</strong> </p><br />Veninul acestei specii nu este periculos pentru om, este comparat cu intepatura unei viespi, totusi manipularea acestei specii se face cu grija.<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/2938966707382345075-690568643081352018?l=zoologysp.blogspot.com' alt='' /></div>Iosob Gabriel Alinnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2938966707382345075.post-74826973678743513482010-08-08T02:26:00.000-07:002011-12-14T01:04:03.287-08:00<div align="center"><strong>Anguis fragilis (Linnaeus, 1758)<br /></strong><br />O specie de reptila din ordinul <em>Squamata</em>, Familia <em>Anguidae</em>, Genul <em><span style="color:#ff0000;">Anguis</span></em>, Specia <em><span style="color:#ff0000;">fragilis</span></em>.<br /><br /></div><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TF553gSfn3I/AAAAAAAAA1c/B6XrdKHWZ6s/s1600/CIMG6307.jpg"><img style="TEXT-ALIGN: center; MARGIN: 0px auto 10px; WIDTH: 320px; DISPLAY: block; HEIGHT: 263px; CURSOR: pointer" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5502969789160595314" alt="" src="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TF553gSfn3I/AAAAAAAAA1c/B6XrdKHWZ6s/s320/CIMG6307.jpg" border="0" /><br /></a><br /><strong>Anguis fragilis</strong>, are mai multe denumiri populare, cea mai cunoscuta find cea de <em>sarpe de sticla</em> dar si de <em>naparca</em> - (acest termen se mai foloseste si in cazul speciilor de serpi din familia Colubrindae - ex. Natrix natrix; Coronella austriaca; Natrix tessellata, etc. - si poate fi usor confundat)<br /><p align="justify">Acest animal este o soparla, prin evolutia speciei aceasta si-a pierdut membrele si este usor confundat cu un sarpe. Ajunge la o dimensiune de 40-50 de cm, din care coada are 20 de cm, femelele fiind de obicei mai mari decat masculii. Aceste animale se deplaseaza destul de incet, fiind usor de capturat si la fel ca toate soparlele area capacitate de autotomie - ˝isi poate rupe coada˝ - (proces de automutilare intalnit la unele reptile pentru a scapa de unele pericole cum ar fi pradatorii - <a href="http://http//www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=AUTOTOMIE">Dex </a>-)<br />Sarpele de sticla se deosebeste de serpi prin prezenta pleoapelor, a pavilioanelor urechii (fiind vizibile).<br />Acest animal se hraneste cu rame, limacsi, diferite insecte, omizi, melci de dimensiuni mici, cu ajutorul dintilor acesta prinde prada si o inghit.<br />Vara naparleste de mai multe ori in lunile octombrie - noiembrie se retrage pentru iernat in grupuri, in galerii adanci pana la un metru, indivizii acoperind intrarea cu pamant sau muschi, alti indivizi ierneaza sub frunzar, sub gramezi de pietre sau sub busteni. Traieste in grupuri sau izolat prin poieni sau paduri, stand acunse sub pietre, busteni in putrefactie, diferite gauri din pamant, prefera locuri umede.<br />Iese din iernat prin luna martie - aprilie ( in functie de altitudine ). Tot in aceasta perioada femela naste pui vii fiind o specie ovovivipara. Puii au circa 4 cm la nastere, au o culoare galben deschis pe spate, cenusii-alburii, argintii sau rosii-aramii deschis, cu linia mediana mai fina si mai negricioasa. Laturile si abdomenul cafenii inchis sau negricioase, clar delimitate de culoarea deschisa a spatelui.<br /><br /><strong>Masculii</strong> adultii au spatele mai totdeauna cenusiu sau cafeniu cu pete albastre, neregulate, partile laterale si abdomenul mai deschise pana la galbui.<br /><strong>Femelele</strong> adulte sunt de obicei cafenii, cu diferite nuante de roscat sau bronz, pastrand de obicei linia mediana din lungul spinarii, si totdeauna cu cate o dunga dubla, laterala, negricioasa de fiecare parte, abdomenul alb-murdar, cenusiu spalacit sau plumburiu cu sau fara randuri de pete intunecate.<br />S-au intalnit si cazuri de albinism.<br /><br />Specia este raspandita in toată Europa, la noi mai numeroasa la munte, la altitudinea de peste 1500 m.<br />In captivitate se acomodeaza usor, putand trai pana la 45 de ani.<br />Deocamdata aceasta specie nu este pe cale de disparitie, singura amenintare fiin distrugerea habitatelor </p><br /><br /><p align="justify"></p><div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/2938966707382345075-7482697367874351348?l=zoologysp.blogspot.com' alt='' /></div>Iosob Gabriel Alinnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2938966707382345075.post-60299624149528078072010-08-05T14:23:00.000-07:002010-08-06T01:42:57.108-07:00<div style="text-align: center; font-weight: bold;">Apodemus agrarius (Pallas, 1771)<br /></div><br /><div style="text-align: justify;">Face parte din Clasa <span style="color: rgb(0, 0, 0); font-weight: bold;">Mamalia</span>, Ordinul <span style="font-weight: bold;">Rodentia</span>, Familia <span style="font-weight: bold;">Muridae</span>, Genul <span style="font-weight: bold; color: rgb(255, 0, 0);">Apodemus</span>, Specia <span style="font-weight: bold; color: rgb(255, 0, 0);">agrarius</span>. Masoara in medie 130 de mm [corp (cap si trunchi = 70 mm)+ coada (60mm)] dar poate ajunge si la o lungime maxima a corpului + coada de 190 mm.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TE3aAekIM7I/AAAAAAAAAxs/wUHHLJyt0fg/s1600/Apodemus+agrarius.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 246px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TE3aAekIM7I/AAAAAAAAAxs/wUHHLJyt0fg/s320/Apodemus+agrarius.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5498290421828694962" border="0" /></a><br /><div style="text-align: center;"><span style="font-weight: bold;">Apodemus agrarius</span><br /></div><br /><div style="text-align: justify;">Aceasta specie este usor de recunoscut dupa dunga neagra de pe spate; blana are o culoare gri-roscat, urechile scurte, putin aplecate inainte, coada este lunga si nu prezinta par.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TFrUg5NFXhI/AAAAAAAAA1E/WbUlCXsi92c/s1600/uitel-pe-jery.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 254px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TFrUg5NFXhI/AAAAAAAAA1E/WbUlCXsi92c/s320/uitel-pe-jery.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5501943556363083282" border="0" /></a><br /><div style="text-align: center;"><span style="font-weight: bold;">Apodemus agrarius</span><br /></div><br /><div style="text-align: justify;">Este un inotator foarte bun si un saritor foarte agil. Sapa o retea de galerii in care se ascund la cel mai mic semn de pericol. De obicei toate galeriile duc la cuibul acestor mici rozatoare.<br />Femele sunt capabile de reproducere pe tot parcursul anului. Ea poate naste 4 pana la 8 pui, de 5-6 ori pe an.<br />Dieta lor este variata, se hraneste de obicei cu radacini, cereale, seminţe, dar şi cu viermi sau insecte. Duce o viata mai mult crepuscular - nocturna, dar uneori ies din ascunzatoare chiar si ziua.<br />Vara intalnim aceasta specie pe ogoare, la marginea padurilor, prin tufisuri; iarna prin hambare, magazii, grajduri.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TFrZo5bBBoI/AAAAAAAAA1M/4XZ7Q25uJVc/s1600/S7006987.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 246px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TFrZo5bBBoI/AAAAAAAAA1M/4XZ7Q25uJVc/s320/S7006987.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5501949191418611330" border="0" /></a><br /><div style="text-align: center;"><span style="font-weight: bold;">Apodemus agrarius</span> la iesirea din galerie<br /></div><br /><div style="text-align: justify;">Este raspandit din Siberia pana in partea centrala a Europei. La noi in tara este raspandit peste tot, mai comun în Transilvania, frecvent in Delta Dunarii.<br /></div><div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/2938966707382345075-6029962414952807807?l=zoologysp.blogspot.com' alt='' /></div>Iosob Gabriel Alinnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2938966707382345075.post-90373852940796037542010-05-28T08:34:00.000-07:002010-08-05T04:07:41.086-07:00<div style="text-align: justify;">Amfibienii sunt animale poichiloterme (care își modifică temperatura corpului după temperatura mediului ambiant), cu tegumentul nud, bogat în glande şi puternic vascularizate ce permit acestora schimburi gazoase cu apa şi aerul atât in stadiul de larve cât şi ca adulţi. Respiraţia pulmonară la adulti si cea branhială în stadiile larvare completează respiraţia tegumentară.<br />Amfibienii sunt un grup de animale aflate în declin accentuat la nivel mondial, de asemenea sunt consideraţi buni indicatori ai calităţii mediului datorită tegumentului lor umed ce îi face vulnerabili la condiţiile de mediu şi la activităţile antropice atât la nivelul ecosistemelor terestre cât şi a celor acvatice. Sunt animale vertebrate tetrapode, ei pot fi întâlniţi atât în medii acvatice dulcicole cât şi terestre. În România se întâlnesc pretutindeni de pe litoralul Mării Negre până la o altitudine de 2000 m. Ecosistemele în care nu pot trăi sunt lacurile sărate şi Oceanul Planetar.<br />Deşi unii amfibieni duc o viaţă terestră, toţi depind de mediul acvatic pentru reproducere:<br />- dezvoltarea embrionară - dezvoltare larvară.<br /></div><br /><div style="text-align: justify;">Clasa Amfibia se împarte în trei ordine:<br /><br />- <span style="color: rgb(255, 0, 0);">Urodele</span> (amfibieni cu coadă)<br />- <span style="color: rgb(255, 0, 0);">Anure</span> (amfibieni fară coadă)<br />- <span style="color: rgb(51, 51, 255);">Gimnofioni</span> - Nu se intalnesc in Romania<br /><br />Din cele 3 ordine, doar reprezentanţii primelor două trăiesc în ţara noastră însumând <span style="color: rgb(255, 0, 0);">19 specii</span>, din care 6 specii de urodele şi 13 specii de anure.<br /></div><br /><div style="text-align: center;"><span style="font-weight: bold;">Ciclul de dezvoltare</span><br /></div><br /><div style="text-align: justify;"> Ciclul de dezvoltare la amfibieni este strâns legat de mediul acvatic, depunerea pontei şi stadiile larvare sunt obligatoriu acvatice, mai ales la speciile ce se găsesc în România. Reproducerea are loc primavara devreme, pentru ca larvele sa aibă timp să se metamorfozeze.<br />Stadiul larvar poate dura de la câteva săptămâni până la un an, în funcţie de specie şi de factorii de mediu cum sunt temperatura şi umiditatea. Alte specii de amfibieni, în special cele din familia salamandrelor, rămân în stadiu larvar intreaga viata. Acest fenomen poartă numele de <span style="color: rgb(255, 0, 0);">neotenie</span>.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TFqKlSOhmXI/AAAAAAAAAx8/rl59SbztCXI/s1600/tritoni.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 165px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TFqKlSOhmXI/AAAAAAAAAx8/rl59SbztCXI/s320/tritoni.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5501862267939035506" border="0" /></a><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TFqKlKsIh4I/AAAAAAAAAx0/18IxPPp-Eug/s1600/tritoni+2.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 156px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TFqKlKsIh4I/AAAAAAAAAx0/18IxPPp-Eug/s320/tritoni+2.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5501862265915737986" border="0" /></a><br /><div style="text-align: center;">Imagini ale dezvoltarii embrionare la <span style="font-weight: bold;">Triturus/Lissotriton vulgaris</span> © Iosob G. Alin<br /></div><br /><div style="text-align: justify;">Deşi amfibienii sunt foarte prolifici, o femela depunând câteva zeci de ouă în cazul amfibienilor din Familia Salamndridae sau câteva mii în cazul anurelor, rata de supravieţuire este foarte mică mai ales în cazul larvelor şi a juvenililor. În perioada iernii toţi amfibienii sunt inactivi, ei hibernând pe uscat in cele mai multe cazuri dar şi în apă.<br /></div><br /><div style="text-align: center;"><span style="font-weight: bold;">Habitate preferate de amfibieni</span><br /><br /></div><div style="text-align: justify;">Deşi în perioada de reproducere preferă habitatele acvatice (bălţi permanente, bălţi temporare, iazuri, ape lin curgătoare, lacuri, şanţuri) mulţi amfibieni trăiesc cea mai mare parte din viaţa adultă în habitate terestre de bună calitate în special în pădurile de foioase de la şes şi deal, dar şi unele păduri de conifere.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TFqL5QrfwrI/AAAAAAAAAyE/BoXFKhkOJUw/s1600/3.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 168px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TFqL5QrfwrI/AAAAAAAAAyE/BoXFKhkOJUw/s320/3.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5501863710632690354" border="0" /></a><br /><div style="text-align: center;">Habitate preferate de catre amfibieni © Iosob G. Alin<br /></div><br /><div style="text-align: justify;">Din păcate viitorul amfibienilor este nesigur. Declinul lor foarte rapid din ultima jumătate a sec. XX se datorează în mare parte distrugerii habitatelor, aici fiind incluse: despăduririle, desecarile, poluarea (inclusiv ploile acide), încalzirea globală, supraexploatarea, etc..<br /></div><br /><div style="text-align: center; font-weight: bold;">Efecte ale poluarii asupra amfibienilor<br /><br /></div><div style="text-align: justify;">Poluarea nu numai că poate duce la moartea animalelor, în special al amfibienilor, dar poate avea efect de stres major asupra dezvoltării embrionare ducând la modificarea structurii moleculare la embrioni, facilitând apariţia malformaţiilor.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TFqMvB6hl4I/AAAAAAAAAyM/bNUuEUXZf7s/s1600/4.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 239px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TFqMvB6hl4I/AAAAAAAAAyM/bNUuEUXZf7s/s320/4.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5501864634382129026" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: center;"><span style="font-size:180%;"><span style="font-weight: bold;">Speciile de amfibieni din Romania</span><br /></span></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TFqQrPxcoBI/AAAAAAAAAyU/w-GftNqtPwc/s1600/5.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 141px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TFqQrPxcoBI/AAAAAAAAAyU/w-GftNqtPwc/s320/5.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5501868967429185554" border="0" /></a><br /><div style="text-align: center;">Foto 1 si 2 © Alex Stefanescu<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TFqRFvJBpTI/AAAAAAAAAyc/L_8_UDumrmg/s1600/6.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 142px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TFqRFvJBpTI/AAAAAAAAAyc/L_8_UDumrmg/s320/6.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5501869422526178610" border="0" /></a><br /><div style="text-align: center;">Foto 1 si 2 © Alex Stefanescu<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TFqRhGvOx-I/AAAAAAAAAyk/-O39XCLVoyM/s1600/7.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 140px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TFqRhGvOx-I/AAAAAAAAAyk/-O39XCLVoyM/s320/7.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5501869892716906466" border="0" /></a><br /><div style="text-align: center;">Foto 1 © Alex Stefanescu; Foto 2 © Ionut Grosu<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TFqSGvCn1zI/AAAAAAAAAys/XubcN7kGNS8/s1600/8.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 138px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TFqSGvCn1zI/AAAAAAAAAys/XubcN7kGNS8/s320/8.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5501870539190818610" border="0" /></a><br /><div style="text-align: center;">Foto internet<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TFqSaa0NxsI/AAAAAAAAAy0/6U8DzUHPIII/s1600/9.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 138px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TFqSaa0NxsI/AAAAAAAAAy0/6U8DzUHPIII/s320/9.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5501870877359064770" border="0" /></a><br /><div style="text-align: center;">Foto internet<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TFqSqicj0KI/AAAAAAAAAy8/2Zs4HR3yI6U/s1600/10.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 142px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TFqSqicj0KI/AAAAAAAAAy8/2Zs4HR3yI6U/s320/10.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5501871154285236386" border="0" /></a><br /><div style="text-align: center;">Foto 1 si 2 © Iosob G. Alin<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TFqTGjRO4tI/AAAAAAAAAzE/C6aaEkVjCMA/s1600/11.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 149px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TFqTGjRO4tI/AAAAAAAAAzE/C6aaEkVjCMA/s320/11.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5501871635542500050" border="0" /></a><br /><div style="text-align: center;">Foto 1 si 2 © Iosob G. Alin<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TFqTaEqE9-I/AAAAAAAAAzM/FmO9BAB-ZAE/s1600/12.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 141px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TFqTaEqE9-I/AAAAAAAAAzM/FmO9BAB-ZAE/s320/12.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5501871970922592226" border="0" /></a><br /><div style="text-align: center;">Foto internet<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TFqTtSi6C3I/AAAAAAAAAzU/olK0JIxA9uU/s1600/13.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 144px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TFqTtSi6C3I/AAAAAAAAAzU/olK0JIxA9uU/s320/13.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5501872301068127090" border="0" /></a><br /><div style="text-align: center;">Foto 1 © Iosob G. Alin; Foto 2 © Alex Stefanescu<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TFqUSrUTD8I/AAAAAAAAAzc/H9eXgoEek30/s1600/14.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 147px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TFqUSrUTD8I/AAAAAAAAAzc/H9eXgoEek30/s320/14.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5501872943372898242" border="0" /></a><br /><div style="text-align: center;">Foto 1 © Iosob G. Alin; Foto 2 © Ionut Grosu<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TFqUmkLz3tI/AAAAAAAAAzk/wujUg4_C0yQ/s1600/15.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 139px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TFqUmkLz3tI/AAAAAAAAAzk/wujUg4_C0yQ/s320/15.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5501873285055635154" border="0" /></a><br /><div style="text-align: center;">Foto internet<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TFqU2l5I8rI/AAAAAAAAAzs/Uh8d8pHmPvk/s1600/16.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 140px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TFqU2l5I8rI/AAAAAAAAAzs/Uh8d8pHmPvk/s320/16.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5501873560392102578" border="0" /></a><br /><div style="text-align: center;">Foto 1 si 2 © Alex Stefanescu<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TFqVOEHT56I/AAAAAAAAAz0/a1S8fnHi08s/s1600/17.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 141px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TFqVOEHT56I/AAAAAAAAAz0/a1S8fnHi08s/s320/17.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5501873963641595810" border="0" /></a><br /><div style="text-align: center;">Foto 1 © Alex Stefanescu; Foto 2 © Iosob G. Alin<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TFqVw11rRAI/AAAAAAAAAz8/58J2Uvt7pxQ/s1600/18.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 142px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TFqVw11rRAI/AAAAAAAAAz8/58J2Uvt7pxQ/s320/18.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5501874561104954370" border="0" /></a><br /><div style="text-align: center;">Foto 1 internet; Foto 2 © Alex Stefanescu<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TFqWK3MK7JI/AAAAAAAAA0E/kQQ8k2sNEwQ/s1600/19.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 137px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TFqWK3MK7JI/AAAAAAAAA0E/kQQ8k2sNEwQ/s320/19.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5501875008144338066" border="0" /></a><br /><div style="text-align: center;">Foto 1 si 2 © Alex Stefanescu<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TFqWhShLgII/AAAAAAAAA0M/Y3HOLC8nhnE/s1600/20.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 147px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TFqWhShLgII/AAAAAAAAA0M/Y3HOLC8nhnE/s320/20.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5501875393437335682" border="0" /></a><br /><div style="text-align: center;">Foto 1 si 2 © Alex Stefanescu<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TFqalIivjZI/AAAAAAAAA08/4gIiCo2jEaw/s1600/21.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 140px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TFqalIivjZI/AAAAAAAAA08/4gIiCo2jEaw/s320/21.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5501879857525525906" border="0" /></a><br /><div style="text-align: center;">Foto internet<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TFqXMRzJwuI/AAAAAAAAA0c/7VDSlVJZstY/s1600/22.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 139px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TFqXMRzJwuI/AAAAAAAAA0c/7VDSlVJZstY/s320/22.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5501876131978658530" border="0" /></a><br /><div style="text-align: center;">Foto 1 © Iosob G. Alin; Foto 2 © Alex Stefanescu<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TFqXkzJILJI/AAAAAAAAA0k/nj8RA_v9PGQ/s1600/23.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 139px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TFqXkzJILJI/AAAAAAAAA0k/nj8RA_v9PGQ/s320/23.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5501876553246059666" border="0" /></a><br /><div style="text-align: center;">Foto 1 si 2 © Alex Stefanescu<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TFqXyQ-Nz_I/AAAAAAAAA0s/7lbCEbwp9jg/s1600/24.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 239px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TFqXyQ-Nz_I/AAAAAAAAA0s/7lbCEbwp9jg/s320/24.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5501876784591654898" border="0" /></a><br /><div style="text-align: center;">Foto © Iosob G. Alin</div><div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/2938966707382345075-9037385294079603754?l=zoologysp.blogspot.com' alt='' /></div>Iosob Gabriel Alinnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2938966707382345075.post-54885275629384624452010-05-16T01:06:00.000-07:002010-06-04T14:28:03.818-07:00<div style="text-align: center;"><span style="font-weight: bold;">Hyla arborea (Linneaeus, 1758)</span><br /></div><br /><br /><div style="text-align: justify;">Specie <span style="color: rgb(255, 0, 0);">vulnerabila</span> conform IUCN (International Union for Conservation of Nature) şi a “Cărţii Roşii a Vertebratelor din România” Bucureşti 2005, face parte din Phylum Vertebrata, Clasa Amphibia, Ordinul Anura, Familia Hylidae, Genul <span style="color: rgb(255, 0, 0);">Hyla</span>, Specia <span style="color: rgb(255, 0, 0);">arborea</span>.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S--pPszrFKI/AAAAAAAAAtQ/35Aya6s5zeQ/s1600/portret.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 261px; height: 320px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S--pPszrFKI/AAAAAAAAAtQ/35Aya6s5zeQ/s320/portret.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5471778159469466786" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;">Hyla arborea sau broasca europeană de copac, brotăcelul, buratecul sau răcănelul este o anură de dimensiuni mici, lungimea adultului fiind de cca 5 cm. Capul mai lat decât lung, botul scurt şi rotunjit, ochii laterali, timpanul vizibil. Membrele sunt lungi, cu discuri adezive caracteristice la vârful degetelor, degetele anterioare uşor palmate la bază, primul deget mai scurt decât al doilea, cele posterioare palmate. Pielea este netedă, strălucitoare dorsal, granuloasă ventral (în afară de gât la mascul). O dungă neagră sau cafenie porneşte de la nări, până la baza femurului, în regiunea lombară formează o blucă îndreptată în sus.<br /></div><br /><div style="text-align: justify;"><span style="font-weight: bold;">Masculul</span> are un sac vocal mare, brun-închis sau brun-gălbui, sub gât; când este gol pare un pliu al pielii.<br /></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-weight: bold;">Femela</span> nu prezintă sac vocal, dar, spre deosebire de mascul, prezintă granulaţii şi pe gât, culoarea acestuia fiind de un cenuşiu-violet.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S--rj9AAIqI/AAAAAAAAAtY/rCpfFjkhoGg/s1600/287_8754.jpg"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 298px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S--rj9AAIqI/AAAAAAAAAtY/rCpfFjkhoGg/s320/287_8754.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5471780706436784802" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;">Specie euritermă, în România trăieşte pretutindeni în afara zonelor de munte. Este singura broască arboricolă de la noi din ţară şi datorită discurilor sale adezive se caţără cu uşurinţă în arbori şi tufişuri. Duce o viaţă crepuscular-nocturnă, dar are şi activitate diurnă stând deseori la soare sau vânează insecte. Hrana brotăceilor este variată predominând dipterele, dar s-a găsit în conţinutul stomacal examinat şi coleoptere, arahnide şi oligochaete.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S--r6QrBYwI/AAAAAAAAAtg/n63RPljfwlc/s1600/Copy+of+10351.png"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 309px; height: 320px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S--r6QrBYwI/AAAAAAAAAtg/n63RPljfwlc/s320/Copy+of+10351.png" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5471781089674617602" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;">Specie arboricolă, brotăcelul trăieşte în păduri, zone cu tufişuri, preferă pădurile străbătute de ape. Pentru reproducere are nevoie de bălţi nu foarte adânci, cu vegetaţie bogată şi apă curată. Este întâlnit de la 0 la 1000 m altitudine.<br /></div><div style="text-align: justify;">Importantă verigă trofică larvele sunt consumate de către peşti, păsări, ţestoase de apă şi unele insecte; adulţii la râdul lor, sunt o importantă sursă de hrană pentru şerpi, păsări şi uneori chiar pentru peşti.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S--tmaoQFEI/AAAAAAAAAto/EgHYLI7SyAA/s1600/S7005953.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 229px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S--tmaoQFEI/AAAAAAAAAto/EgHYLI7SyAA/s320/S7005953.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5471782947773224002" border="0" /></a><br /><div style="text-align: center;"><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S--ubNNvjkI/AAAAAAAAAtw/MwmBGKKh0_0/s1600/S7006231.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 218px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S--ubNNvjkI/AAAAAAAAAtw/MwmBGKKh0_0/s320/S7006231.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5471783854705446466" border="0" /></a>Habitate preferate de <span style="font-style: italic;">Hyla arborea</span> L.<br /></div><br /><div style="text-align: justify;">Adulţii de Hyla ies din hibernare la sfârşitul lunii Martie şi se adună pentru reproducere la bălţi din luna Aprilie până în Iunie. Masculii sunt primii care intră în apă, femelele doar în preajma pontei.<br /></div><div style="text-align: justify;">Este activă în special noaptea. Datorită coloritului ei de protecţie nu se adăposteşte pe timp de zi, stând la soare pe vegetaţie. În majoritatea timpului stă căţărată pe plante, putând urca la câţiva metri de la sol.<br /></div><div style="text-align: justify;">Vocea masculului este foarte puternică, un fel de “crac-crac-crac” asurzitor, câte 3-6 pe secundă timp de câteva secunde. Ei cântă de obicei în cor, cu perioade regulate de întrerupere, nu numai în perioada de împerechere ci şi după o ploaie caldă de vară sau pe înserat.<br /></div><div style="text-align: justify;">Hibernarea apare în Septembrie-Octombrie şi durează până la sfârşitul lui Martie începutul lui Aprilie; se ascund sub tufişuri, sub muşchi la marginea apelor, în pământ, în scorburile copacilor sau chiar în apă. Specie rezistentă la frig şi uscăciune. Se acomodează foarte bine în captivitate, putând trăi până la 22 de ani.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S--vmiw9-7I/AAAAAAAAAt4/teMO3mhS0AM/s1600/S7006227.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 251px; height: 320px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S--vmiw9-7I/AAAAAAAAAt4/teMO3mhS0AM/s320/S7006227.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5471785148980526002" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;">Reproducerea nocturnă, durează câteva ore. Amplexul este axilar, iar ponta este depusă noaptea. Femela depune ouă mici, în pachete dense, de mărimea unei nuci, pe plante sau care cad la fundul apei. Locul de depunere al ponte sunt porţiuni mai adânci ale balţii, cu apă limpede şi cu vegetaţie.<br /></div><div style="text-align: justify;">Diametrul oului este de 1½ mm, coloritul alb-gălbui, cu polul animal pigmentat, cenuşiu sau brun deschis; împreună cu capsula sa gelatinoasă nu depăşeşte 4 mm în diametru, ponta cuprinde cca. 800 – 1000 de ouă. După aproximativ 12 zile ies larvele, iar după 3 luni tinerii au caracterele adulţilor şi părăsesc apa. După 3 - 4 ani sunt capabili de reproducere.<br /></div><div style="text-align: justify;">Larvele sunt măslinii, cu pete şi reflexii aurii, înoată foarte bine, având un înot activ asemanător peştilor.<br /></div><br /><div style="text-align: center;"><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S--x3N5pNMI/AAAAAAAAAuA/pNTQAYAgiP0/s1600/Copy+of+S7004976.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 264px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S--x3N5pNMI/AAAAAAAAAuA/pNTQAYAgiP0/s320/Copy+of+S7004976.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5471787634460800194" border="0" /></a>Oua lipite de vegetatie, <span style="font-style: italic;">Hyla arborea</span> L.<br /></div><br /><div style="text-align: center;"><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S--zJDkMuYI/AAAAAAAAAuI/6MpkDF4Db_U/s1600/Copy+of+P1010006.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 194px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S--zJDkMuYI/AAAAAAAAAuI/6MpkDF4Db_U/s320/Copy+of+P1010006.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5471789040435771778" border="0" /></a>Larva de 9 zile vazuta la lupa - vedera laterala-<br /></div><br /><div style="text-align: justify;">Datorită aspectului plăcut, culorii şi al mărimii relativ mici, Hyla arborea L. este o specie des întâlnită ca animal de companie în rândul pasionaţilor. Deşi în România Terraristica este abia la început, din ce în ce mai mulţi iubitori de animale preferă ca acvariul, ce în trecut era destinat peştilor, să fie casă pentru amfibieni.<br /></div><div style="text-align: justify;">Totuşi eu recomand ca înainte de a achiziţiona un brotăcel (sau un alt animal) şă citiţi suficiente informaţii despre el pentru a putea să îi oferiţi condiţii bune de creştere, să fiţi conştienţi de angajamentul pe termen lung pe care vi l-aţi asumat (Hyla arborea poate trăi 22 de ani în captivitate) şi întotdeauna să achiziţionaţi animalele de la un crescător sau de la Pet-Shop.<br /></div><br /><div style="text-align: center;"><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S--0J9UGrsI/AAAAAAAAAuQ/ZV8_lb-iib4/s1600/S7005471.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 266px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S--0J9UGrsI/AAAAAAAAAuQ/ZV8_lb-iib4/s320/S7005471.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5471790155449151170" border="0" /></a>Terrariu <span style="font-style: italic;">Hyla arborea</span> L.<br /></div><div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/2938966707382345075-5488527562938462445?l=zoologysp.blogspot.com' alt='' /></div>Iosob Gabriel Alinnoreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-2938966707382345075.post-22515436209611877952010-04-08T05:11:00.000-07:002010-04-08T12:35:31.196-07:00<div style="text-align: center;"><span style="font-weight: bold;">Argyoneta aquatica (Clerck, 1757)</span><br /></div><br /><div style="text-align: justify;">Specie putin cunoscuta, mai ales de publicul larg, face parte din Regnul <span style="font-style: italic;">Animalia</span>, Clasa <span style="font-style: italic;">Arachinida</span>, Ordinul <span style="font-style: italic;">Araneae</span>, Familia <span style="font-style: italic;">Cybaeidae</span>, Genul <span style="font-style: italic; font-weight: bold;">Argyroneta</span>, Specia <span style="font-style: italic; font-weight: bold;">aquatica</span>.<br /><br /></div><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S73FgABtGHI/AAAAAAAAAq4/iADEFWVhtyU/s1600/ouhdfv.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 299px; height: 320px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S73FgABtGHI/AAAAAAAAAq4/iADEFWVhtyU/s320/ouhdfv.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5457735476996544626" border="0" /></a><br /><div style="text-align: justify;">Desi este specie terestra si respira aer atmosferic, A. aquatica trăieşte întreaga viaţă în apă (aproximativ 2 ani) si se deosebeşte de ceilalţi păianjeni prin perişorii care acoperă ultima pereche de picioare, acestea fiind anternate la inot. Tot perisorii, de data asta de pe abdomen, sunt capabili de a inveli intreg abdomenul cu o "punga" de aer ce il ajuta pe paianjen sa stea ore intregi sub apa. Pelicula de aer prinsa de abdomen ii da acestuia o culoare argintie-stralucitoare.<br /><br /></div><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S73FsVzWnhI/AAAAAAAAArA/yZkcbB2i5eM/s1600/gfnmj.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 187px; height: 320px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S73FsVzWnhI/AAAAAAAAArA/yZkcbB2i5eM/s320/gfnmj.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5457735689000361490" border="0" /></a><br /><div style="text-align: justify;">Masculii sunt mai mari decât femelele, acest fapt datorânduse probabil modalităţii active de vânătoare.Acestia nu isi construesc clopote cu aer mari, vaneaza activ alevini, mormoloci si nevertebrate.<br /></div><div style="text-align: justify;">Mărimea femelei se limitează la energia depusă în construirea cupolei pe care o face destul de mare. Apoi asteapta prada, vanand doar animalele ce se apropie de cupola.<br /><br /></div><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S73GRhR8DhI/AAAAAAAAArY/N2nuiyXUG40/s1600/photo00.jpg"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 210px; height: 320px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S73GRhR8DhI/AAAAAAAAArY/N2nuiyXUG40/s320/photo00.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5457736327736593938" border="0" /></a><br /><div style="text-align: justify;">Păianjenul de apă se hrăneşte cu diverse insecte acvatice, crustacee şi alte artropode, dar nu lipsesc din dieta lor si vertebrate ca alevini de peste sau mormoloci. El vânează înotând rapid printre plante. După ce şi-a prins prada, o aduce în cupolă. Foarte rar, hrana neconsumată este depozitată. Acesti paianjeni sunt o veriga importanta in lantul trofic, la rândul lor fiind mancati de peşti şi broaşte.<br /><br /></div><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S73GBTya5wI/AAAAAAAAArQ/9zVURJ2EqEU/s1600/photo.jpg"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 213px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S73GBTya5wI/AAAAAAAAArQ/9zVURJ2EqEU/s320/photo.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5457736049236829954" border="0" /></a><br /><div style="text-align: justify;">Chiar dacă sunt supranumiţi păianjeni de apă, acestia respiră aer atmosferic. Pentru aceasta el construişte o cupolă, sau clopot, din pânză, care este "ancorată" de plante sau alte obiecte subacvatice. Aceasta reprezintă un rezervor cu aer. Cupola are dimensiunea unei nuci intrarea fiind situată în parte inferioară. Cupolele femelei sunt mai mari decât cele a masculilor, din cauză că ele au un mod de viaţă aproape sedentar.<br /></div><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S73F6nfNpsI/AAAAAAAAArI/k4S6WVx5ePs/s1600/dfhgh.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 319px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S73F6nfNpsI/AAAAAAAAArI/k4S6WVx5ePs/s320/dfhgh.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5457735934265894594" border="0" /></a><br /><div style="text-align: justify;">A. aquatica prefera apele lin curgatoare, baltile si iazurile, este un paăianjen solitar şi teritorial. Se gaseste aproape pe intreg teritoriu Romaniei.<br /></div><div style="text-align: justify;">Despre veninul acestui păianjen nu se stiu foarte multe, dar s-a relatat că muşcătura lui este dureroasă.<br /></div><br /><br /><span style="font-weight: bold;">Mai puteci citi despre:</span><br /><br /><div style="text-align: center;"><a style="font-style: italic; font-weight: bold;" href="http://zoologysp.blogspot.com/2010/04/latrodectus-tredecimgutatus-sau-vaduva.html">-Latrodectus tredecimgutatus sau Vaduva neagra</a><br /><a style="font-style: italic; font-weight: bold;" href="http://zoologysp.blogspot.com/2009/03/paianjenii-lup-sau-familia-lycosidae.html">- Paianjenii lup sau Familia Lycosidae</a><br /><a style="font-style: italic; font-weight: bold;" href="http://zoologysp.blogspot.com/2009/05/lycosa-singoriensis-sau-tarantula.html">- Lycosa singoriensis sau Tarantula romaneasca</a><br /><a style="font-style: italic; font-weight: bold;" href="http://zoologysp.blogspot.com/2009/07/animale-veninoase-si-otravitoare-din.html">- Animale veninoase si otravitoare din Romania</a><br /><a style="font-style: italic; font-weight: bold;" href="http://zoologysp.blogspot.com/2010/04/araneus-diadematus-sau-paianjenul-cu.html">- Araneus diadematus sau Paianjenul cu cruce</a></div><div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/2938966707382345075-2251543620961187795?l=zoologysp.blogspot.com' alt='' /></div>Iosob Gabriel Alinnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2938966707382345075.post-20716330286735698232010-04-07T07:49:00.000-07:002010-04-22T05:13:11.874-07:00<div style="text-align: center;"><span style="font-weight: bold;">Streptopelia decaocto (Frivaldszky, 1838)</span><br /></div><br />Face parete din Regnul <span style="font-style: italic;">Animalia</span>, Filum <span style="font-style: italic;">Chordata</span>, Clasa <span style="font-style: italic;">Aves</span>, Ordinul <span style="font-style: italic;">Columbiformes</span>, Familia <span style="font-style: italic;">Columbidae</span>, Genul <span style="font-weight: bold; font-style: italic;">Streptopelia</span>, Specia <span style="font-weight: bold; font-style: italic;">decaocto</span>.<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7yXFBxQrpI/AAAAAAAAAp4/3kUPoLuGo1c/s1600/streptopelia_decaocto_ba0283.jpg"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 320px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7yXFBxQrpI/AAAAAAAAAp4/3kUPoLuGo1c/s320/streptopelia_decaocto_ba0283.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5457402961096388242" border="0" /></a><br /><div style="text-align: justify;">Gugustiucul este o pasare sedentara din familia porumbeilor (Columbidae). Are un aspect placut, penajul cenusiu-cafeniu, pe gat prezinta o semiluna neagra localizata pe partea dorsala. El masoara circa 28 de centimetrii de la cap la coada, este un bun zburator, tasnind cu viteza in aer la cel mai mic semn de pericol.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7ODJJ59K2I/AAAAAAAAAmQ/GEOHPZyZ_a8/s1600/Copy+of+S7005333.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 261px; height: 320px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7ODJJ59K2I/AAAAAAAAAmQ/GEOHPZyZ_a8/s320/Copy+of+S7005333.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5454847766976867170" border="0" /></a><br /><div style="text-align: justify;">Originar din Asia Mica a cucerit Europa prin anii 1920. In Romania s-a stabilit in jurul anilor 1950-1960. S-au instalat in zone locuite, ei cuibarind doar in localitati sau in apropierea acestora, astfel fiind la adapost de pasarile rapitoare, precum si de cele rapitoare de oua ca: Stancuta (<span style="font-style: italic;">Corvus monedula</span>), Cioara griva (<span style="font-style: italic;">Corvus cornix</span>), Cotofana (<span style="font-style: italic;">Pica pica</span>), Gaita (G<span style="font-style: italic;">arrulus glandarius</span>).<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7yZQUHaP9I/AAAAAAAAAqA/Kige891mTbs/s1600/streptopelia_decaocto_aj9873.jpg"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 320px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7yZQUHaP9I/AAAAAAAAAqA/Kige891mTbs/s320/streptopelia_decaocto_aj9873.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5457405354022944722" border="0" /></a><br /><div style="text-align: justify;">Gugustiucii nu interfereaza cu porumbeii de oras ei avand alte obiceiuri decat cele ale porumbeilor. Sunt teritoriali, au teritorii delimitate, cuibaresc de obicei in copaci, dar in oras nu refuza nici pervazul primitor al unui geam sau balconul unui apartament cochet.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S9A85jMzlRI/AAAAAAAAAs4/HHAjy92so6k/s1600/gugustiuc+cuib+oua.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 259px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S9A85jMzlRI/AAAAAAAAAs4/HHAjy92so6k/s320/gugustiuc+cuib+oua.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5462933307399574802" border="0" /></a><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7yaNqujHZI/AAAAAAAAAqI/QvH-bxMds1w/s1600/IMG_4118_ibc_Hrdlicka_zahradni_Streptopelia_decaocto_Collared_Dove.jpg"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 214px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7yaNqujHZI/AAAAAAAAAqI/QvH-bxMds1w/s320/IMG_4118_ibc_Hrdlicka_zahradni_Streptopelia_decaocto_Collared_Dove.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5457406408064703890" border="0" /></a><br /><div style="text-align: justify;">Pasare granivora, gugustiucul nu concureaza cu hrana altor porumbei pentru ca in orase si sate hrana este indestulatoare. Prefera boabele de grau, ovaz, porumb cu bobul mic, orez decorticat, etc., dar in orase mananca si resturi de hrana ca: firmituri de paine, biscuiti si altele. Nu este indicat hranirea lor cu resturi. Desi este o pasare granivora gugustiucul se mai hraneste ocazional si cu insecte.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7yajjHFtII/AAAAAAAAAqQ/g_hUDf2FH5E/s1600/streptopelia_decaocto_ad9675.jpg"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 320px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7yajjHFtII/AAAAAAAAAqQ/g_hUDf2FH5E/s320/streptopelia_decaocto_ad9675.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5457406783977272450" border="0" /></a><br /><div style="text-align: justify;">Cuibareste tot timpul anului, scotand 3-5 randuri de pui. De obicei cuibaritul incepe cu luna martie si se termina cu luna noiembrie. O ponta este reprezentata de 2 oua albe clocite de ambii parinti. Incubatia dureaza <span style="font-weight: bold;">14-16 zile</span>, puii crescand si parasind cuibul destul de repede (in cca. <span style="font-weight: bold;">15-20 zile</span>).<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S9A9LEKZ_8I/AAAAAAAAAtA/GtNHjiat6Dg/s1600/pui+gugustiuc.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 140px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S9A9LEKZ_8I/AAAAAAAAAtA/GtNHjiat6Dg/s320/pui+gugustiuc.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5462933608305655746" border="0" /></a><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7yavRvSrOI/AAAAAAAAAqY/0UPDirUO9vQ/s1600/untitled.bmp"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 309px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7yavRvSrOI/AAAAAAAAAqY/0UPDirUO9vQ/s320/untitled.bmp" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5457406985472486626" border="0" /></a><br /><div style="text-align: justify;">Cantecul acestor pasari este un <span style="font-weight: bold;">coo-COO-coo</span> repetat de mai multe ori. Deseori este confundat cu sunetul Cucului (<span style="font-style: italic;">Cuculus canorus</span>) asa-numitul vestitor al primaverii in unele tari europene.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7ybIbxWMQI/AAAAAAAAAqg/_mJuzlca5jc/s1600/sdfbgfj.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 306px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7ybIbxWMQI/AAAAAAAAAqg/_mJuzlca5jc/s320/sdfbgfj.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5457407417662189826" border="0" /></a><br /><div style="text-align: justify;">Gugustiucul este o specie comestibila, astfel are un interes deosebit pentru vanatoare. Se vaneaza in perioada <span style="font-weight: bold;">1 august</span> - <span style="font-weight: bold;">31 martie</span>. Metoda cea mai avantajoasa fiind panda la locurile de pasaj dinspre localitati spre camp.<br /></div><br /><br /><span style="font-weight: bold;">Mai puteti citi despre:</span><br /><br /><div style="text-align: center;"><a style="font-style: italic; font-weight: bold;" href="http://zoologysp.blogspot.com/2009/04/corvus-frugilegus-sau-cioara-de_06.html">- Corvus frugilegus sau Cioara de semanatura</a><br /><a style="font-style: italic; font-weight: bold;" href="http://zoologysp.blogspot.com/2009/04/pica-pica-sau-cotofana.html">- Pica pica sau Cotofana</a><br /><a style="font-style: italic; font-weight: bold;" href="http://zoologysp.blogspot.com/2009/04/anas-platyrhynchos-sau-rata-mare_06.html">- Anas platyrhynchos sau Rata mare</a><br /></div><div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/2938966707382345075-2071633028673569823?l=zoologysp.blogspot.com' alt='' /></div>Iosob Gabriel Alinnoreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-2938966707382345075.post-58644480087646088622010-04-06T16:10:00.000-07:002010-08-06T01:50:22.027-07:00<div style="text-align: center; font-weight: bold;">Latrodectus mactans tredecimguttatus (Rossi, 1790)<br /></div><br /><br /><div style="text-align: justify;">Face parte din Regnul <span style="font-style: italic; font-weight: bold;">Animalia</span>, Clasa <span style="font-style: italic; font-weight: bold;">Arachnida</span>, Ordinul <span style="font-style: italic; font-weight: bold;">Araneae</span>, Familia <span style="font-style: italic; font-weight: bold;">Theridiidae</span>, Genul <span style="font-style: italic; font-weight: bold; color: rgb(255, 0, 0);">Latrodectus</span>, Specia <span style="font-style: italic; font-weight: bold; color: rgb(255, 0, 0);">tredecimguttatus</span>. Din genul Latrodectus mai fac parte aproximativ 30 de specii.<br /><br /></div><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7u3AxThh8I/AAAAAAAAApI/P77nEkvcTtU/s1600/untitled.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 317px; height: 320px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7u3AxThh8I/AAAAAAAAApI/P77nEkvcTtU/s320/untitled.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5457156597352597442" border="0" /></a><br /><div style="text-align: justify;">A fost descrisă pentru prima dată în România de Vintilă et. al. în 1963 lângă localitatea C.A. Rosetti, din Delta Dunării. Mai târziu specia a fost găsită şi în insula Popina (Fuhn, 1966) şi lângă localitatea Periprava (Fuhn &amp; Oltean 1970). Prefera habitatele cu o clima calda din Delta Dunării şi de pe litoralul Mării Negre. Recent aceasta specie a fost relatata si in Judetul Galati.<br /><br /></div><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7u7DNPLPbI/AAAAAAAAApQ/dlwruRCn5ns/s1600/654.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 222px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7u7DNPLPbI/AAAAAAAAApQ/dlwruRCn5ns/s320/654.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5457161037256801714" border="0" /></a><br /><div style="text-align: justify;">Specia prefera ca habitat stepele şi păşunile, şi poate fi intâlnită în culturile din aceste zone. Este o specie nocturnă, ieşind la vânat noaptea, ziua stând ascunsă. Nu este o specie agresivă, dar muscă dacă este provocată sau deranjată.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7u_ENmeToI/AAAAAAAAApw/CXczMNpchKU/s1600/sdbgv.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 302px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7u_ENmeToI/AAAAAAAAApw/CXczMNpchKU/s320/sdbgv.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5457165452580900482" border="0" /></a><br /><div style="text-align: justify;"><span style="font-weight: bold;">Masculul</span> mai mic decât femela are o lungime totală de aproximativ 4,48 mm. Veninul său este inofensiv, el nu are puterea de a inţepa cu chelicerele epiderma umană sau a altor vertebrate. Ajunge la maturitatea sexuala dupa aproximativ 60 de zile, dupa care pleaca in cautarea unei femele iar in acest timp el nu se mai hraneste. Traieste relativ putin dupa maturitate, cca. 2 luni.<br /></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-weight: bold;">Femela</span> are o lungime totală de aproximativ 10.41 mm, are o culoare neagră, şi se identifică după cele treisprăzece pete care se găsesc pe partea dorsală a abdomenului. Aceste pete au de obicei culoarea roşie dar pot fi şi galbene sau portocalii.Ajung de obicei la maturitatea sexuala la o varsta de apoximativ 90 de zile dupa ce au iesit din ou si traiesc in jur de un an. Femela poate sa isi devoreze partenerul dupa copulare, acest act nefiind obligatoriu.<br /><br /></div><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7u7trAf7YI/AAAAAAAAApY/XOn743z0qZk/s1600/sfbgf.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 282px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7u7trAf7YI/AAAAAAAAApY/XOn743z0qZk/s320/sfbgf.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5457161766802812290" border="0" /></a><br /><div style="text-align: justify;">Dupa copulare femelele pot construi unu sau mai multi saculeti cu oua (chiar daca s-au imperechiat cu un singur mascul), ouale sunt in numar de 200-300 sute sau mai mult. Perioada de incubatie dureaza 15-30 de zile, in functie de conditiile de mediu, si la maturitate vor ajunge foarte putini pui, se estimeaza un numar de 10-20 de exemplare/cocon. Paianjenii abia eclozati au o culoare deschisa, alba sau galbuie care pe parcursul naparlirii va deveni negru cu desenul rosu caracteristic speciei.<br /><br /></div><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7u8Afqn_fI/AAAAAAAAApo/s4BRdcV1ucY/s1600/ioh%3B.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 262px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7u8Afqn_fI/AAAAAAAAApo/s4BRdcV1ucY/s320/ioh%3B.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5457162090175790578" border="0" /></a><br /><div style="text-align: justify;">Veninul acestui păianjen este o neurotoxină ce afectează sistemul nervos, cunoscută sub numele de latrotoxină, ce cauzează eliberarea neurotransmiţătorilor de acetilcolină stimulând contracţiile musculare. Acest lucru poate afecta corpul uman in mai multe feluri, simtomele include: dureri toracice şi abdominale, creşterea tensiunii arteriale, probleme respiratorii, palpitaţii, greaţă, transpiraţie, salivaţie excesivă şi un puls accelerat. Moartea este foarte rară şi cand apăre în general este cauzată de sufocare, datorita imobilizării muşchilor folosiţi în respiraţie, sau datorita reactiei alergice a organismului la venin.<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7u720gh9mI/AAAAAAAAApg/dGKcuzdrmEc/s1600/6546.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 261px; height: 320px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7u720gh9mI/AAAAAAAAApg/dGKcuzdrmEc/s320/6546.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5457161923971905122" border="0" /></a><br />Desi intalnirea cu un astfel de exemplar este foarte rara, cel putin in Romania, o masura de prim ajutor ar putea consta in aplicarea unei pungi de gheata pe locul muscaturii, colectarea paianjenului intr-un recipient de plastic pentru a fi examinat de un expert in arahnologie, chiar daca acesta a fost omorat (cu conditia sa nu fi fost strivit foarte tare) si prezentarea pacientului, de urgenta, la cel mai apropiat centru medical.<br /></div><br /><br /><br /><span style="font-weight: bold;">Mai puteti citi despre:</span><br /><br /><div style="text-align: center;"><a style="font-style: italic; font-weight: bold;" href="http://zoologysp.blogspot.com/2010/04/argyoneta-aquatica-sau-paianjenul.html">- Argyoneta aquatica sau Paianjenul european de apa</a><br /><a style="font-style: italic; font-weight: bold;" href="http://zoologysp.blogspot.com/2010/04/araneus-diadematus-sau-paianjenul-cu.html">- Araneus diadematus sau Paianjenul cu cruce</a><br /><a style="font-style: italic; font-weight: bold;" href="http://zoologysp.blogspot.com/2009/07/animale-veninoase-si-otravitoare-din.html">- Animale veninoase si otravitoare din Romania</a><br /><a style="font-style: italic; font-weight: bold;" href="http://zoologysp.blogspot.com/2009/05/lycosa-singoriensis-sau-tarantula.html">- Lycosa singoriensis sau Tarantula romaneasca</a></div><div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/2938966707382345075-5864448008764608862?l=zoologysp.blogspot.com' alt='' /></div>Iosob Gabriel Alinnoreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-2938966707382345075.post-62608985831081357842010-04-06T02:06:00.000-07:002010-04-06T02:09:06.408-07:00<div style="text-align: center;"><span style="font-weight: bold;">Araneus diadematus (Clerck, 1757)</span><br /></div><br /><br /><div style="text-align: justify;">Unul dintre cei mai cunoscuti paianjeni, dea lungul timpului a primit multe nume ca p<span style="font-style: italic;">aianjenul diadema</span>, <span style="font-style: italic;">paianjenul european</span>, <span style="font-style: italic;">paianjenul cu cruce</span>, <span style="font-style: italic;">paianjenul de gradina</span>, etc., el face parte din <span style="font-style: italic;">Familia Araneidae</span>, <span style="font-style: italic;">genul Araneus</span>. Alaturi de el din acelasi gen mai gasim inca <span style="font-style: italic;">10 speicii</span> conform listei speciilor de paianjen descrise pana in anul 2000 in Romania.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7ri2t3AMrI/AAAAAAAAAn4/lhq3O3K_xdY/s1600/aranea-deademata.jpg"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 204px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7ri2t3AMrI/AAAAAAAAAn4/lhq3O3K_xdY/s320/aranea-deademata.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5456923328163885746" border="0" /></a><br /><div style="text-align: justify;">Culorile acestui paianjen pot varia de la un galben deschis pana la un gri foarte inchis spre negru, dar toti paianjenii din aceasta specie au pe partea dorsala a abdomenului cinci sau mai multe puncte albe ce formeaza un desen in forma de cruce, acest desen este caracteristic speciei.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7r5W2qMgFI/AAAAAAAAApA/R_Dbpn404Gs/s1600/aranea-diademata.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 251px; height: 320px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7r5W2qMgFI/AAAAAAAAApA/R_Dbpn404Gs/s320/aranea-diademata.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5456948069537710162" border="0" /></a><br /><div style="text-align: justify;">A treia pereche de picioare ale acestui paianjen sunt mai mici, ele sunt folosite la construirea panzei precum si la deplasarea paianjenului pe aceasta, nu au nici o valoare daca paianjenul se deplaseaza pe sol. Rareori ajunge la nivelul solului, in mod accidental, majoritatea timpului petrecand-o in panza sa rotunda.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7ro_sQ28FI/AAAAAAAAAoY/03v4OzclmtM/s1600/cvidf.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 278px; height: 320px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7ro_sQ28FI/AAAAAAAAAoY/03v4OzclmtM/s320/cvidf.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5456930079424049234" border="0" /></a><br /><div style="text-align: justify;">Acest paianjen este un paianjen tesator prin urmare isi vaneaza prada cu ajutorul panzei care masoara la unele exemplare chiar si 40 cm in diametru. Aceasta panza are o forma sferica iar paianjenul sta in centru acesteia cu cefalotoracele orientat in jos, detectand vibratiile prazii cu ajutorul picioarelor si a perilor de pe ei. Daca o insecta s-a prins in plasa sa paianjenul impacheteaza prada in matase dupa care o consuma.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7rlnJLlWXI/AAAAAAAAAoI/r9Y_cQw_FEc/s1600/vgbnfcv.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 271px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7rlnJLlWXI/AAAAAAAAAoI/r9Y_cQw_FEc/s320/vgbnfcv.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5456926359154940274" border="0" /></a><br /><div style="text-align: justify;">Daca paianjenul este amenintat acesta isi cauta imediat refugiu sau sare de pe panza sa. Panza este mancata aproape in fiecare seara impreuna cu insectele foarte mici prinse de ia si reconstruita pana dimineata, astfel paianjenul "recicleaza" proteinele transformandu-le in energie pentru a produce alta panza.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7rm3eI7IxI/AAAAAAAAAoQ/y_EDvSfrAvw/s1600/werkon+v.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 240px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7rm3eI7IxI/AAAAAAAAAoQ/y_EDvSfrAvw/s320/werkon+v.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5456927739170464530" border="0" /></a><br /><div style="text-align: justify;">Masculul mai mic decat femela, se apropie de aceasta cu mare grija, provocand niste semnale vibrante pe panza pentru a evita sa fie confundat cu prada si din greseala sa fie mancat. El este cel care pleaca in cautarea femelei pe care o gaseste datorita unor substante chimice eliberate de aceasta numite feromoni.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7rs191AAAI/AAAAAAAAAog/A2sASQPocAA/s1600/ioundviosu.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 281px; height: 320px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7rs191AAAI/AAAAAAAAAog/A2sASQPocAA/s320/ioundviosu.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5456934310386860034" border="0" /></a><br /><div style="text-align: justify;">In timpul copularii, masculul prinde cu picioarele abdomenul femelei, iar lichidul spermatic este transferat cu ajutorul organului copulator aflat in pedipalpii acestuia. Dupa copulare masculul pleaca, dar se intampla ca acesta sa fie prins si mancat, astfel femela isi asigura necesarul de proteine pentru dezvoltarea oualeleor. Dupa cateva zile de la copulare, femela incepe sa tese un cocon sau un sac cu oua (cum mai este numit) care protejeaza cele cateva sute de oua. Femela sta in preajma coconului timp de cateva zile apoi moare.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7r4XzP3_nI/AAAAAAAAAoo/apMMLZavcp0/s1600/jkg.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 296px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7r4XzP3_nI/AAAAAAAAAoo/apMMLZavcp0/s320/jkg.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5456946986290249330" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;">Tinerii paianjeni ies din cocon toamana sau primavara, ei hibernand in stadiu de nimfa sau ramanand in ou. Dupa ce au iesit din ou se aduna intr-un grup dens inainte de a naparli pentru prima data. Nimfele au o culoare galbena, iar pe partea dorsala a abdomenului au un desen sub forma unui triunghi cu baza spre cefalotorace mai intunecat. Dupa prima naparlire, culoarea acestora se schimba, si incep sa se disperseze. Urca pe cele mai inalte obiecte din jur si cand ajung in varf isi tes o panza pe care o lanseaza in vant, folosind panza ca o parasuta acestia sunt purtati de curenti spre noi teritorii unde vor coloniza.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7r4iHK5DUI/AAAAAAAAAow/2gRQ9hoWkS4/s1600/imagini-cu-paianjeni.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 258px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7r4iHK5DUI/AAAAAAAAAow/2gRQ9hoWkS4/s320/imagini-cu-paianjeni.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5456947163436748098" border="0" /></a><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7r4phhEFTI/AAAAAAAAAo4/V0H3fookCEE/s1600/klndov.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 315px; height: 320px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7r4phhEFTI/AAAAAAAAAo4/V0H3fookCEE/s320/klndov.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5456947290768151858" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;">Dupa mai multe naparliri paianjenii ajung la maturitate vara tarziu sau la inceputul toameni. Toamana adultii sunt intalniti peste tot unde isi pot tese panza, ei nu hiberneaza murind la inceputul iernii.<br />Veninul acestui paianjen nu este periculos pentru om, el putand fi manipulat cu grija.</div><div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/2938966707382345075-6260898583108135784?l=zoologysp.blogspot.com' alt='' /></div>Iosob Gabriel Alinnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2938966707382345075.post-21871217935590413512010-04-04T00:49:00.000-07:002010-04-04T22:30:06.342-07:00<div style="text-align: center; font-weight: bold;">Delphinus delphis (Linnaeus, 1758)<br /></div><br /><div style="text-align: justify;"><span style="font-weight: bold;">Delfinul comun</span> face parte din Regnul <span style="font-style: italic;">Animalia</span>, Increngatura <span style="font-style: italic;">Chordata</span>, Clasa <span style="font-style: italic;">Mammalia</span>, Ordinul <span style="font-style: italic;">Cetacee</span>, Familia <span style="font-style: italic;">Delphinidae</span>, Genul <span style="font-weight: bold;">Delphinus</span>, specia <span style="font-weight: bold;">delphis</span>. Este unul din cele 3 specii ce traiesc in Marea Neagra. Si pentru ca populatia de delfini din M.N. este separata de cele din M. Mediterana si de Atlanticul de Est si Nord, acestia au fost descrisi ca o noua subspecie <span style="font-weight: bold;">Dlephinus delphis pontidus (Barabash, 1953).</span><br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7hWrt9552I/AAAAAAAAAmw/FqWFnn9WhrA/s1600/dfgh.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 240px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7hWrt9552I/AAAAAAAAAmw/FqWFnn9WhrA/s320/dfgh.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5456206257632962402" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;">Mamifere acvatice mari, delfinii variaza ca dimensiune de la 120 cm si 40 kg la 950 cm si 10 tone (Orca sau Balena ucigasa). Desi seamana cu niste pesti acestia sunt descendentii unor mamifere terestre ce s-au adaptat la viata acvatica, cu aproximatie, acum 50 milioane de ani.<br /></div><div style="text-align: justify;">Pentru a avea o idee despre cum aratau stramosii delfinului voi posta o imagine gasita intr-un articol din revista <a href="http://www.descopera.ro/dnews/3859468-balenele-preistorice-nasteau-pe-uscat">Descopera</a>.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7hfw5GdE7I/AAAAAAAAAm4/E26wYHqhzoo/s1600/untitled.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 230px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7hfw5GdE7I/AAAAAAAAAm4/E26wYHqhzoo/s320/untitled.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5456216242125607858" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;">Delfinii au corpul fusiform, hidrodinamic, adaptat inotului rapid. D. delphis are botul alungit, mandibula depasind maxila, fruntea putin turtita in partea anterioara, spatele sur-negricios cu reflexe verzui, laturile cenusii, abdomenul albicios. Are o lungime cuprinsă între 150-180 cm şi o greutate de până la 55 kg (în cazuri excepţionale,cum ar fi boala numita obezitate, ajunge la 100 kg). Durata de viaţă a speciei este de aproximativ 22 de ani la masculi si 20 de ani la femele.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7hlNlLO47I/AAAAAAAAAnA/BclFzthMIcU/s1600/sdgh.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 279px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7hlNlLO47I/AAAAAAAAAnA/BclFzthMIcU/s320/sdgh.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5456222232551285682" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;">Este un animal carnivor, se hraneste cu cefalopode, crustacei si pesti. Urmareste cardurile de sardele si hamsii.Vaneaza de obicei in grupuri si folosesc tehnici de cooperare. În Marea Neagră dieta lor este compunsa din stavrid, hamsie, şprot, chefal si macrou Jack. Alte organisme, cum ar fi crustacee şi moluşte bentonice sunt considerate <a href="http://dexonline.ro/definitie/snack">snakuri</a>.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7iBzzi1LVI/AAAAAAAAAnI/NAVR4Om6a6A/s1600/jghjk.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 240px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7iBzzi1LVI/AAAAAAAAAnI/NAVR4Om6a6A/s320/jghjk.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5456253675568966994" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;">Il gasim de obicei de-a lungul coastei, preferand apele cu adâncime medie si cu o temperatura cuprinsa intre 10°C-20°C. Traeste in grupuri mari, sarind si stropind, pot fi auziti de la o distanta considerabila. Marimea grupului variaza de regula in functie de sezon si de momentul zilei. Dupa observatiile lui Carwardine -1995 - cand se sperie acesti delfini se aduna in buchete strans unite.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7iCzrJFDDI/AAAAAAAAAnQ/Gg_NsM_db5c/s1600/sgjn.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 312px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7iCzrJFDDI/AAAAAAAAAnQ/Gg_NsM_db5c/s320/sgjn.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5456254772825099314" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;">Acesti delfini intra in rut primavara si toamna, dar au fost cazuri cand s-au imperechiat si vara (s-a relatat doar la unele grupuri), iar fatarea de obicei are loc in mai si iunie. Se presupune ca femelel din aceasta specie ajung la o maturitate sexuala in jurul vartei de 7 ani. Dupa o perioada de gestatie de aproximativ 11 luni, o perioada de alaptare ce dureaza de regula 16 luni si o periada de odihna de cel putin 2 luni femela naste la un interval aproximativ de 2 ani si 5 luni cate un pui.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7iEYDSdSpI/AAAAAAAAAnY/z2MQQvBdXbE/s1600/gfhd.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 270px; height: 320px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7iEYDSdSpI/AAAAAAAAAnY/z2MQQvBdXbE/s320/gfhd.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5456256497293806226" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;">Delfinii comuni migreaza anual spre locurile de iernat aflate in partea de sud a Marii Negre.Deasemenea executa si migratii sezoniere acolo unde prada este disponibila intr-o anumita perioada din an.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7iEi9GKaBI/AAAAAAAAAng/tNXOwJJ2TzQ/s1600/asdf.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 249px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7iEi9GKaBI/AAAAAAAAAng/tNXOwJJ2TzQ/s320/asdf.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5456256684610185234" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;">Desi numarul lor a scazut foate mult in ultimii ani si s-a declarat ca specie protejata conform <a href="http://www.pronatura.ro/legi/berna.htm">"Conventiei de la Berna"</a> specia este in continuare amenintata: prin capturi directe (in tarile unde delfinul este considerat delicatesa); prin capturi accidentale in plasele de pescuit, setci si alte ustensile folosite in pescuitul ilegal si legal. De asemenea sunt considerati in Marea Neagra ca specii daunatoare, deoarece se spune ca acestia consuma intr-un an o cantitate de peste egala sau mai mare decat intreaga productie de peste a Turciei in timpul unui an (Reyes, 1991). Iar in M. Mediterana mai ales in largul coastelor spaniole, oamenii vaneaza delfinul comun cu harpoane pentru ca produc distrugei uneltelor de pescuit. Iar Ross (2006) a raportat uciderea deliberată şi ilegala a unor D. delphis pentru sport.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7iGyvB7loI/AAAAAAAAAno/UtvJx0ZcbpI/s1600/fdhdf.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 149px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7iGyvB7loI/AAAAAAAAAno/UtvJx0ZcbpI/s320/fdhdf.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5456259154735502978" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;">Un alt pericol pentru delfinul comun si nu numai, o constitue poluare. Cantitati mari de afluenti menajeri si industriali au efect sever de stres ecologic asupra zonelor populate de acestia, iar poluarea dramatica din M. Azov a dus la disparitia delfinului din acele ape. Poluarea sonica, suprapescuitul precum si turismul au efecte negative asupra speciei.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7iHZ5odKDI/AAAAAAAAAnw/NoCIlyniEWk/s1600/photo.jpg"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 214px; height: 320px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7iHZ5odKDI/AAAAAAAAAnw/NoCIlyniEWk/s320/photo.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5456259827596339250" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;">In prezent nu se cunoaste marimea exacta a efectivelor delfinilor comuni din Marea Neagra datorita metodelor de evaluare considerate inadecvate, totusi se recunoaste o scadere masiva a numarului lor.<br /></div><div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/2938966707382345075-2187121793559041351?l=zoologysp.blogspot.com' alt='' /></div>Iosob Gabriel Alinnoreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-2938966707382345075.post-66711950012446113622010-03-31T06:43:00.000-07:002011-11-04T02:22:03.489-07:00<div align="center"><strong>Vipera berus (Linnaeus, 1758)</strong> </div><br /><br /><div style="text-align: justify;">Vipera berus este un sarpe veninos, este una din cele 9 specii de vipere existente in Europa si una din cele trei specii ce exista in Romania.<br /></div><div style="text-align: justify;">Face parte din <strong>Clasa</strong> <em>Reptilia</em>, <strong>Subordinul</strong> <em>Serpentes</em>, <strong>Familia</strong> <em>Viperidae</em>, <strong>Genul </strong><em><span style="color:#ff0000;">Vipera</span></em>, <strong>Specia</strong><em><span style="color:#ff0000;"> berus</span></em>.<br /></div><br /><br /><div style="text-align: justify;"><img style="TEXT-ALIGN: center; MARGIN: 0px auto 10px; WIDTH: 320px; DISPLAY: block; HEIGHT: 238px; CURSOR: hand" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5648665534006658450" alt="" src="http://4.bp.blogspot.com/-j3fhhQbIXf8/TmQXYBF1hZI/AAAAAAAAA5o/fLZLzJU7u3w/s320/v-b6%2528bert%2529.jpg" border="0" />Capul tesit cu botul rotunjit. Culoarea acestei specii variaza de la cenusiu-argintiu pana la galben, rosiatic, chiar negru la exemplarele melanice. De obicei culoarea este mai inchisa cu cat zona este mai rece, acest lucru le ajuta sa se incalzeasca mai repede. Pe cap serpii pot avea un desen de culoare mai inchisa sub forma de "V", ochii cu irisul galben si pupila verticala (in <span style="COLOR: rgb(255,0,0)">Romania</span> un criteriu de determinare a speciilor veninoase de cele neveninoase ar putea fi <span style="FONT-STYLE: italic">forma pupilei</span>, <span style="FONT-STYLE: italic; FONT-WEIGHT: bold">pupila verticala</span> intalnindu-se doar la viperide). Iar pe partea dorsala este acoperit de solzi duri la pipait.<br /></div><p align="justify"><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/-tEytmEo0Jpo/TrOnBzZyKAI/AAAAAAAAA8Y/653uajqCHF0/s1600/Vipera-berus-fig1.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;width: 250px; height: 300px;" src="http://3.bp.blogspot.com/-tEytmEo0Jpo/TrOnBzZyKAI/AAAAAAAAA8Y/653uajqCHF0/s320/Vipera-berus-fig1.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5671060005209647106" border="0" /></a><br /></p><div style="text-align: center;">Caractere de determinare a specie <span style="font-weight: bold;">Vipera berus</span> (marimea si aranjamentul solzilor de pe cap)<br /></div><p align="justify"><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/-HOdSiCTpteY/TrOuBbWBVdI/AAAAAAAAA9U/K8MIdCrnQHM/s1600/440348227.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;width: 320px; height: 260px;" src="http://4.bp.blogspot.com/-HOdSiCTpteY/TrOuBbWBVdI/AAAAAAAAA9U/K8MIdCrnQHM/s320/440348227.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5671067695332808146" border="0" /></a><br /><br /></p><div style="text-align: center;"><span style="font-weight: bold;">Exemplar melanic</span><br /></div><p align="justify"><br /></p><div style="text-align: justify;">Are o lungime intre 50 si 70 de cm, in cazuri exceptionale pot ajunge pana la 90 de cm. De obicei femelele sunt mai mari decat masculii si ies mai tarziu din perioada de hibernare, insa au coada mai scurta decat acestia. Greutatea variaza de la 100 la 200 g, femelele fecundate pot atinge o greutate de 300 de g.</div><p align="justify"><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/-VCHOhsbSrfA/TrOpgO9xR9I/AAAAAAAAA8k/Z7IdJwbZs2w/s1600/untitled.bmp"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;width: 320px; height: 270px;" src="http://3.bp.blogspot.com/-VCHOhsbSrfA/TrOpgO9xR9I/AAAAAAAAA8k/Z7IdJwbZs2w/s320/untitled.bmp" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5671062727027673042" border="0" /></a><br /></p><div style="text-align: justify;">Perioada de reproducere are loc primavara in luna aprilie - mai. In aceasta perioada se duc lupte spectaculoase intre masculi, dar fara asi produce ranisau a se inocula cu venin. Aceasta reptila este ovovivipara, adica cloceste ouale in corp, iar in luna augus-septembrie are loc eclozarea puilor si parasesc corpul mamei. Prima naparlire are loc imediat dupa nastere si puii devin activi. La varsta de 3-4 ani Puii din aceasta specie de vipera devin maturi din punct de vedere sexual.<br /><br /></div><p align="justify"><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/-lcbUC8-RyZU/TrOqBrQHH8I/AAAAAAAAA8w/EC8-MJ8wshM/s1600/4513386539.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;width: 320px; height: 258px;" src="http://3.bp.blogspot.com/-lcbUC8-RyZU/TrOqBrQHH8I/AAAAAAAAA8w/EC8-MJ8wshM/s320/4513386539.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5671063301556477890" border="0" /></a><br /></p><div style="text-align: center;">Lupta intre masculi de <span style="font-weight: bold;">Vipera berus</span><br /></div><p align="justify"><br /></p><div style="text-align: justify;">Vipera este activa in special in zilele caniculare si calduroase adeseori continuand activitatea pana in amurg. Dimineata si seara cauta locuri unde se pot incalzi la soare. temperatura optima fiind de 30 - 33 ° C. Este foarte activa in zilele calde si umede, fiind insa sensibila la vant.<br /></div><div style="text-align: justify;">Daca se simpe amenintata de obicei se ascunde intre pietre sau plante, daca amenintarea devine iminenta sau animalu este provocat acesta ataca fulgerator. In perioada de iarna hiberneaza intre 4 si 8 luni.<br />Hrana viperelor consta din mamifere mici (in special rozatoare - <em>soareci</em>), soparle (<em>Lacerte</em>), broaste (in special <em>Ranidae</em>).<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/-jl7yGWltg3w/TrOsPFMDI6I/AAAAAAAAA88/WxbrziKkgv0/s1600/untitled.bmp"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;width: 320px; height: 226px;" src="http://1.bp.blogspot.com/-jl7yGWltg3w/TrOsPFMDI6I/AAAAAAAAA88/WxbrziKkgv0/s320/untitled.bmp" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5671065730880316322" border="0" /></a><br /><p align="justify">Dușmanii lor naturali sunt:<br />- Pasarile rapitoare (<em>Buteo buteo</em>), (<em>Circus pygargus</em>), (<em>Circus aeruginosus</em>), (<em>Milvus migrans</em>), (<em>Aquila clanga</em>), (<em>Aquila pomarina</em>) si (<em>Circaetus gallicus</em>).<br />- Animele carnivore, mistretul (<em>Sus scrofa</em>), jderii (<em>Mustela putorius</em>), (<em>Mustela erminea</em>), bursucii (<em>Meles meles</em>), nevastuicile (<em>Mustela sibirica</em>), vulpile (<em>Vulpes vulpes</em>), ariciul (<em>Erinaceus europaeus</em>) si <em>pisica de casa</em>.<br />- Reptile ca <em>Natrix natrix</em> și <em>Natrix tessellata</em>.<br /><br /></p><div style="text-align: justify;">Vipera comuna este o specie protejata, raspandita in nordul Eurasiei. prefera habitatele din regiunile cu umiditate mare. Arealul de raspandire ajungand din Europa Centrala, Balcani, Romania (Muntii Sureanu), Polonia, Germania, Austria, Ungaria, Cehia, Anglia si Scandinavia pana in Rusia si insula Sahalin. Vipera berus este intalnita in luminisurile din padurile de foioase sau conifere, regiuni de smarcuri, pasuni alpine, la altitudini ce ating cca 2500 - 3000 m.<br /><br /></div><div style="text-align: justify;"><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/-iD-5yuybQVI/TmQYaWMe4oI/AAAAAAAAA5w/E4seA4YWyi0/s1600/vb%2528steve%2529.jpg"><img style="TEXT-ALIGN: center; MARGIN: 0px auto 10px; WIDTH: 320px; DISPLAY: block; HEIGHT: 155px; CURSOR: hand" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5648666673543045762" alt="" src="http://2.bp.blogspot.com/-iD-5yuybQVI/TmQYaWMe4oI/AAAAAAAAA5w/E4seA4YWyi0/s320/vb%2528steve%2529.jpg" border="0" /></a>Desi este o specie neagresiva, preferand sa fuga daca este deranjata, veninul ei poate fi letal copiilor, persoanelor invarsta si celor ce sufera de anumite afectiuni. Doza letala minima (DLm) la o inoculare subcutana este de 6,45 mg/kg masa corporala. La o inoculare intravenoasa (DLm) este de 0,55 mg/kg masa corporala. Aceasta inseamna ca la un om in greutate de 75 de kg DLm ar fi 483,75 mg, pentru a avea efect omul trebuie sa fie muscat de cel putin cinci vipere. In concluzie omul are sanse mici de a muri de la o singura muscatura de vipera. Desi vipera berus este de 2 - 3 ori mai veninos ca șarpele cu clopoței (Crotalus adamanteus), nu este atât de periculos din cauza rezervorului mic cu venin (10 - 18 mg) si pentru ca veninul se produce cu un consum mare de energie acesta nu este inoculat in totlitate.<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/-ENT_hBj0xlc/TrOukJ1CoKI/AAAAAAAAA9g/cdxSSze7VpE/s1600/ViperaBerusFang.JPG"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;width: 320px; height: 248px;" src="http://4.bp.blogspot.com/-ENT_hBj0xlc/TrOukJ1CoKI/AAAAAAAAA9g/cdxSSze7VpE/s320/ViperaBerusFang.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5671068291926499490" border="0" /></a><br /></div><br />Simptomele cauzate de venin<br /><div style="text-align: justify;">Durere la locul muscaturii, la cca o ora regiunea muscata devine albastra si se va tumefia (umfla), datorita actiunii neurotoxicului, apar semne de asfixie si insuficientă cardiaca, mai pot apare paralizii. </div><p></p><div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/2938966707382345075-6671195001244611362?l=zoologysp.blogspot.com' alt='' /></div>Iosob Gabriel Alinnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2938966707382345075.post-63405578117350595872010-03-31T03:58:00.000-07:002010-04-14T23:55:29.351-07:00<div style="text-align: center; font-weight: bold;">Tegenaria agrestis (Walckenaer, 1802)<br /></div><br /><div style="text-align: justify;"><span style="font-style: italic; font-weight: bold;">Tegenaria agrestis </span><span>face parte din</span><span style="font-style: italic; font-weight: bold;"> Familia Agelenidae</span>, măsoară aproximativ 12-18 mm, au o culoare cafenie cu picioare lungi, preferă locurile întunecoase unde îşi pot ţese pânza lor în formă de pâlnie, nu de putine ori au fost găsiţi în case sau scări de bloc.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7dnum13FjI/AAAAAAAAAmY/_XbL0GkVrlw/s1600/tagrestis.jpg"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 240px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7dnum13FjI/AAAAAAAAAmY/_XbL0GkVrlw/s320/tagrestis.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5455943523980744242" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;">Este un păianjen nocturn, ziua stând ascuns în pânza sa. Specia are o reputaţie de păianjen agresiv, dar nu este chiar aşa, el muşcând doar dacă este provocat, evită de obicei contactul cu oamenii. Cele mai multe muşcături au fost inregistrate atunci când s-a călcat accidental pe acest păianjen.<br /></div><br /><div style="text-align: justify;"><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7dofF6mmtI/AAAAAAAAAmg/X0paCL_585o/s1600/spider1.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 271px; height: 320px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7dofF6mmtI/AAAAAAAAAmg/X0paCL_585o/s320/spider1.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5455944356955855570" border="0" /></a><br />Paianjen indigen Europei, el a fost introdus in America de nord, cel mai probabil prin transporturile de pe mare. De cele mai multe ori au fost transportati in incarcaturi cu lemn, si au sosit in port inca in cocon, atasati de bucatile de lemn. In America a preferat in deosebi habitatele umane spre deosebire de Europa unde traieste mai mult in paduri, sub pietre, lemne si in vegetatia din gradini, rareori intrand in case datorita concurentei teritoriale cu rudele sale <span style="font-style: italic;">Tegenaria domestica; Tegenaria gigantea</span> care prefera spatiile intunecoase antropice.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7dvAaHmHtI/AAAAAAAAAmo/PUVgtfjeFOs/s1600/hobo_female.jpg"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 246px; height: 320px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7dvAaHmHtI/AAAAAAAAAmo/PUVgtfjeFOs/s320/hobo_female.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5455951526384508626" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;">Are un ciclu de viata de doi-trei ani. In America unii arahnologi cred ca traiesc doar un an, acest aspect nefiind definitivat cat priveste aceasta specie. Paianjenii depun unu pana la patru saculeti cu oua prin luna septembrie si octombrie. Saculetii cu oua sunt de obicei atasati de pietre sau lemne, sau alte lucruri ce se gasesc in gradini si curti. Fiecare cocon contine aproximativ 100 de oua. Puii ies din ou de obicei primavara, se hranesc si cresc ajungand adulti in al doilea an in lunile iulie-august.<br /></div><br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S8axM8Y1z1I/AAAAAAAAArg/ayKqijcASls/s1600/a.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 188px; height: 320px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S8axM8Y1z1I/AAAAAAAAArg/ayKqijcASls/s320/a.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5460246434160168786" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;">Femele isi construesc panza si de obicei nu mai parasesc acel loc, pe cand masculul se deplaseaza activ in timpul noptii in cautarea femelelor. Dupa imperechere masculul de obicei moare. Dupa construirea ultimului cocon femela ramane langa acesta pana moare.<br /><br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S8a0HCMTiRI/AAAAAAAAAro/y4W-sFRa2oU/s1600/c.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 264px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S8a0HCMTiRI/AAAAAAAAAro/y4W-sFRa2oU/s320/c.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5460249631173871890" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;">Desi se spune ca sunt agresivi acesti paianjeni nu sunt chiar asa. Daca va aflati intr-o casa si ati aprins o lumina paianjenul se opreste, iar daca simte pericol acesta incepe sa alerge, cateodata alearga spre o persoana pe care nici macar nu o vede, probabil si de aici porneste aceasta conceptie de paianjen agresiv sau ideia ca paianjenul te urmareste. Nu sunt nici buni cataratori adesea sunt vazuti la nivelul solului.<br /></div><br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S8a0T3EWUxI/AAAAAAAAArw/NQZ0jvYPKhE/s1600/malehobo.jpg"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 213px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S8a0T3EWUxI/AAAAAAAAArw/NQZ0jvYPKhE/s320/malehobo.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5460249851526009618" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;">50% din muşcăturile acestui păianjen sunt uscate (nu inoculează venin), veninul său este destul de puternic incât să provoace durere locală intensă şi necroză. De multe ori cel muşcat nici nu îşi dă seama de asta. După muşcatură locul se înroşeşte apoi roşeata dispare în câteva ore. În primele 24 de ore muşcătura apare ca o înţepătură de ţânţar cu o băşicută în centru. După 24 de ore băşicuţa se sparge, rămâne deschisă, cauzând ulceraţii.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S8a0b7haUkI/AAAAAAAAAr4/QbMw0l7jQSo/s1600/d.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 289px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S8a0b7haUkI/AAAAAAAAAr4/QbMw0l7jQSo/s320/d.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5460249990160601666" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;">Această ulceraţie se încrustează, se vindecă după o perioadă de 3 săptămâni de la muşcătura iniţială. In cele mai multe cazuri lasă o cicatrice permanetă. Dacă muşcătura e într-o zonă unde se află ţesut gras, leziunea este mai profundă şi mai extinsă, ea vindecându-se în decurs de 2 ani.<br /></div><div style="text-align: justify;">Reacţii adverse la veninul păianjenului vagabond includ: dureri de cap, greaţă, vărsături, dureri şi simptome asemănătoare gripei.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S8a1Ww9KD_I/AAAAAAAAAsA/wBEcJ_xVfHU/s1600/e.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 317px; height: 320px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S8a1Ww9KD_I/AAAAAAAAAsA/wBEcJ_xVfHU/s320/e.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5460251000936468466" border="0" /></a><br /><div style="text-align: justify;">Un lucru interesant de menţionat este faptul că păianjenii din Europa nu sunt la fel de periculoşi ca cei din America, mulţi arahnologi spun că muşcătura lor nu are acelaşi efect, dar in acelasi timp nu pot explica de ce in America au evoluat diferit si nu stiu nici cu ce scop. </div><div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/2938966707382345075-6340557811735059587?l=zoologysp.blogspot.com' alt='' /></div>Iosob Gabriel Alinnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2938966707382345075.post-58343740182171483012010-03-25T04:12:00.000-07:002011-12-14T01:01:59.902-08:00<div align="center"><strong>Salamandra salamandra (Linnaeus, 1758) </strong></div><strong><br /></strong><div style="text-align: justify;">Este o specie de amfibieni ce face parte din <strong>Philum</strong> <em>Vertebrata</em>, <strong>Clasa</strong> <em>Amphibia</em>, <strong>Ordinul</strong> <em>Urodela/Caudata</em>, <strong>Familia</strong> <em>Salamandridae</em>, <strong>Genul</strong> <span style="color:#ff0000;"><em>Salamandra</em></span>, <strong>Specia</strong> <span style="color: rgb(255, 0, 0);">salamandra</span><br /></div><div align="justify"><em><span style="color:#ff0000;"><br /></span></em></div><p align="justify"><a href="http://3.bp.blogspot.com/-W_aHevAQUGc/TrIAlkTAvsI/AAAAAAAAA70/wvv4Jid7D6o/s1600/1231864721864_f.jpg"><img style="TEXT-ALIGN: center; MARGIN: 0px auto 10px; WIDTH: 295px; DISPLAY: block; HEIGHT: 285px; CURSOR: hand" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5670595526211452610" alt="" src="http://3.bp.blogspot.com/-W_aHevAQUGc/TrIAlkTAvsI/AAAAAAAAA70/wvv4Jid7D6o/s320/1231864721864_f.jpg" border="0" /></a><br /><strong>Salamandra salamandra</strong> sau <em>salamandra de foc</em> cum se mai numeste, are dimensiuni destul de mari, poate ajunge pana la 20 de cm. Are capul greoi, romboidal, turtit dorso ventral, mai mult lat decat lung si corpul robust, masiv si indesat, coada mai scurta decat corpul, ochii mari si proeminenti, cu irisul cafeniu intunecat spre negru. Picioarele sunt scurte si puternice cu degetele usor latite.<br /></p><p align="justify"><br /><a href="http://2.bp.blogspot.com/-w_JTQa5S9Es/TrIEvcI8m9I/AAAAAAAAA8A/e48p26tSDEA/s1600/Salamandra%252520salamandra.jpg"><img style="TEXT-ALIGN: center; MARGIN: 0px auto 10px; WIDTH: 250px; DISPLAY: block; HEIGHT: 68px; CURSOR: hand" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5670600093866957778" alt="" src="http://2.bp.blogspot.com/-w_JTQa5S9Es/TrIEvcI8m9I/AAAAAAAAA8A/e48p26tSDEA/s320/Salamandra%252520salamandra.jpg" border="0" /></a><br /><br />Exista mai multe varietati de culoare ca de exemplu <span style="color:#000000;"><em>S.s. var. taeniata</em></span>, <em>S.s. var. taeniata</em> f. bunneli, <em>S.s. var. coccinea</em>.<br /><span style="color:#ff0000;">S.s. var. taeniata</span> - are pete mari, galbene sau portocalii pe spate, in forma de dungi longitudinale nu intotdeauna complete;<br /><span style="color:#ff0000;">S.s. var. taeniata f. bunneli</span> - are spatele negricios, dungi galbene sterse si inguste, pe alocuri întrerupte de galben-albicios, laturile au o nuanta cafenie si abdomenul cenusiu-cafeniu sters;<br /><span style="color:#ff0000;">S.s. var. coccinea</span> - are pete neregulate rosii.<br /><br />In Romania s-a descris ssp.<span style="color:#ff0000;"><em> S.s. carphaticha</em></span>, ce se distinge de specia tip prin capul turtit, mai mult lung decat lat (atat la masculi, cat si la femele), botul este aproape rotund.</p><p align="justify"><br /><a href="http://2.bp.blogspot.com/-m0K88dX0jo4/TrdLsVgTwqI/AAAAAAAAA9s/oDEQlQXpdpw/s1600/800px-Feuersalamander_%2528Salamandra_salamandra%2529_2011-05-08.jpg"><img style="TEXT-ALIGN: center; MARGIN: 0px auto 10px; WIDTH: 320px; DISPLAY: block; HEIGHT: 258px; CURSOR: hand" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5672085480755413666" alt="" src="http://2.bp.blogspot.com/-m0K88dX0jo4/TrdLsVgTwqI/AAAAAAAAA9s/oDEQlQXpdpw/s320/800px-Feuersalamander_%2528Salamandra_salamandra%2529_2011-05-08.jpg" border="0" /></a><br /></p><div align="justify">Coloritul acestei specii este un colorit de avertiare, daca sunt stresate pot secreta, la nivelul epidermei (zona dorsala si si zona capului), din niste glande speciale, o toxina, un alcaloid neurotoxic care poate provoca convulsii musculare si hipertensiune la vertebrate daca este ingerata, fiind periculos chiar si pentru om. Alte substante secretate de glandele de la nivelul epidermei au rol fungicid si antibacterian asupra epidermei. Salamandra de foc intra in categoria animalelor otravitoare. Interesant este faptul ca s-au citat si unele cazuri de albinism. </div><br /><br /><div align="justify"><br /></div><a href="http://1.bp.blogspot.com/-0WNwSaJ-Akw/TrdMrgh9K_I/AAAAAAAAA94/DvXNMGcwc7g/s1600/terrestris_albino_Wallays.jpg"><img style="TEXT-ALIGN: center; MARGIN: 0px auto 10px; WIDTH: 320px; DISPLAY: block; HEIGHT: 214px; CURSOR: hand" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5672086566046870514" alt="" src="http://1.bp.blogspot.com/-0WNwSaJ-Akw/TrdMrgh9K_I/AAAAAAAAA94/DvXNMGcwc7g/s320/terrestris_albino_Wallays.jpg" border="0" /><br /><br /></a><p align="center"><a href="http://1.bp.blogspot.com/-0WNwSaJ-Akw/TrdMrgh9K_I/AAAAAAAAA94/DvXNMGcwc7g/s1600/terrestris_albino_Wallays.jpg"></a><strong>Salamndra salamandra - exemplar albino</strong></p><strong></strong><br />Dupa ieisirea din hibernare, prin luna martie, pana in vara are loc perioada de reproducere a salamandrei. Aceste animale sunt animale terestre, ovovivipare, acuplarea avand loc pe uscat si depunerea pontei are loc in apa. Femela se aproie de marginea baltii sau a paraului lin curgator, intra in apa pana la jumatate, cu parte posterioara, unde eclozeaza o serie de pui (10 - 20 rar pana la 50) ce sunt inca inveliti intr-o membrana transparenta, aceasta crapa in contact cu apa. Puii la nastere au branhii externe scurte si ramificate, au picioare si o creasta dorsala in prelungire cu cea codala. Au o culoare cenusie sau roscata, cu reflexii verzui sau aurii si pete mici cafenii. La eclozare puil masoara in jur de 2-3 cm si pana ieise din apa creste inca 3-4 cm. Dupa aprozimativ 4 luni, isi pierd branhiile, trec la o respiratie pulmonara, apare o coloratie noua cu pete galbene, din aceasta clipa parasesc apa si devin in totalitate animale terestre. Dupa aproximativ 4 ani ei cresc pana la 15-23 cm si ajung la maturitatea sexuala.<br /><p align="justify">Animale nocturne si crepusculare, prefera zilele ploioase. Nu le place seceta, de aceea in zilele calduroase se intalnesc foarte greu in teren. Se ascund si ierneaza pe sub tufe de ierburi, in muschi, pe sub pietre. </p><br /><p><a href="http://2.bp.blogspot.com/-vqxI6uXxWrY/TrdNGvc6CHI/AAAAAAAAA-E/11RxLd2rl3k/s1600/feuerlarven.jpg"><img style="TEXT-ALIGN: center; MARGIN: 0px auto 10px; WIDTH: 229px; DISPLAY: block; HEIGHT: 297px; CURSOR: hand" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5672087033908693106" alt="" src="http://2.bp.blogspot.com/-vqxI6uXxWrY/TrdNGvc6CHI/AAAAAAAAA-E/11RxLd2rl3k/s320/feuerlarven.jpg" border="0" /></a></p><br /><p align="center"><strong>Larve de Salamandra salamandra</strong></p><br />In captivitate se adapteaza foarte bine, pot trai pana la 25 de ani, dar se inmultesc foarte greu. sa hranesc cu o varietate foarte larga de insecte, paianjeni, rame si melci dar ocazional pot manca mici tritoni si broscute tinere.<br /><br /><p align="center"><a href="http://3.bp.blogspot.com/-PUnsojqsYsA/TrdNq4VyIfI/AAAAAAAAA-Q/Ey0mj_4ezwM/s1600/A_gracile_eating_JORDAAN.jpg"><img style="TEXT-ALIGN: center; MARGIN: 0px auto 10px; WIDTH: 300px; DISPLAY: block; HEIGHT: 262px; CURSOR: hand" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5672087654770024946" alt="" src="http://3.bp.blogspot.com/-PUnsojqsYsA/TrdNq4VyIfI/AAAAAAAAA-Q/Ey0mj_4ezwM/s320/A_gracile_eating_JORDAAN.jpg" border="0" /></a> <span style="font-weight: bold;">Hranirea unei salamandre</span></p>Se intalneste in paduri de foioase intunecate si umede din zona dealurilor subcarpatice, de la 200 m pana la limita golului alpin. Nu se intalneste in zonele cu teren nisipos.<br /><p align="justify">Salamandra salamandra se intalneste mai des in padurilor de fag, desi nu se limiteaza doar la acestea. Specie strict terestra, intalnita la distanta fata de apa, desi nu suporta uscaciunea, larvele pot fi gasite atat in ape statatoare cat si in ape curgatoare, prezente frecvent in izvoarele amenajate pentru animale si chiar in fantanile putin adanci. </p><br /><a href="http://1.bp.blogspot.com/-frfvrqAOOHU/TrdOEThuswI/AAAAAAAAA-c/a7kGvpGF_AE/s1600/Salamandra_salamandra_salam.jpg"><img style="TEXT-ALIGN: center; MARGIN: 0px auto 10px; WIDTH: 320px; DISPLAY: block; HEIGHT: 213px; CURSOR: hand" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5672088091564618498" alt="" src="http://1.bp.blogspot.com/-frfvrqAOOHU/TrdOEThuswI/AAAAAAAAA-c/a7kGvpGF_AE/s320/Salamandra_salamandra_salam.jpg" border="0" /><br /></a>Specie<span style="color: rgb(255, 0, 0);"> vulnerabila</span>, <span style="color: rgb(255, 0, 0);">protejata</span> de legislatia mai multor tari printre care si Romania, este in pericol de disparitie datorita disparitiei/distrugerii habitatelor necesare vietii si imultirii acestei specii.<br /><p></p><div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/2938966707382345075-5834374018217148301?l=zoologysp.blogspot.com' alt='' /></div>Iosob Gabriel Alinnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2938966707382345075.post-16838053812498836942009-08-04T01:31:00.000-07:002011-09-03T02:37:17.777-07:00<div style="text-align: center; font-weight: bold;">Bombina bombina (Linnaeus, 1761) <br /></div> <br /><div style="text-align: justify;">Buhaiul cu burta rosie cum mai este numit in unele zone face parte din Regnul Animalia, Phylum Chordata, Clasa Amphibia, Ordinul Anura, Familia Bombinatoridae, Genul Bombina, Specia bombina. <br /></div> <br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/-Ko6FiIBDQYo/TdLkPvUTViI/AAAAAAAAA4k/uTGLLz5Ze78/s1600/Untitled.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;width: 320px; height: 173px;" src="http://2.bp.blogspot.com/-Ko6FiIBDQYo/TdLkPvUTViI/AAAAAAAAA4k/uTGLLz5Ze78/s320/Untitled.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5607795445080479266" border="0" /></a> <br /> <br /><div style="text-align: justify;">Din genul Bombina fac parte opt specii de broaste dintre care doua specii exista la noi in tara, Bombina bombina (specia pe care o vom prezenta astazi) si Bombina variegata sau izvorasul cu burta galbena. <br /></div><div style="text-align: justify;">Broasca raioasa de dimensiuni mici, aproximativ 4-5 cm lungime, corp indesat si turtit. Ochii sunt proeminenti si au pupila triunghiulara. <br /></div> <br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/-VkOJLryKQJI/TlSsfgjN3XI/AAAAAAAAA4w/j8fqilWj51s/s1600/ochi%2Bla%2Bbombina.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;width: 240px; height: 320px;" src="http://2.bp.blogspot.com/-VkOJLryKQJI/TlSsfgjN3XI/AAAAAAAAA4w/j8fqilWj51s/s320/ochi%2Bla%2Bbombina.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5644325890315640178" border="0" /></a> <br /> <br /><div style="text-align: center;">Ochiul cu pupila triunghiulara la Bombina sp. <br /></div> <br /><div style="text-align: justify;">Caracteristica acestei specii este culoarea portocalie, pana spre rosu, de pe partea ventrala (abdomen), in combinatie cu negru si puncte mici albe, varful degetelor sunt colorate in negru, aceste culori se mai numesc si culori de avertizare, specia fiind cea mai otravitoare de la noi din tara, acest lucru il poate demonstra si putinii pradatori pe care ii are. Daca izvorasul cu burta rosie este surprins pe uscat, acesta se intoarce cu burta in sus si face pe-a mortul. Totusi efectele otravii asupra omului se rezuma doar la usturime in zona ochilor si a buzelor daca ne atingem cu mana dupa ce am manipulat o astfel de bijuterie a naturii si uitam sa ne spalam pe maini. <br /></div> <br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/-7CwhinKqOcY/TlSxPwn81hI/AAAAAAAAA44/Gvd9g4ihv3U/s1600/bombina-bombina-l.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;width: 320px; height: 229px;" src="http://2.bp.blogspot.com/-7CwhinKqOcY/TlSxPwn81hI/AAAAAAAAA44/Gvd9g4ihv3U/s320/bombina-bombina-l.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5644331117310694930" border="0" /></a> <br /> <br /><div style="text-align: center;">Bombina bombina <br /></div> <br /><div style="text-align: justify;">Pe partea dorsala este colorat cenusiu - deschis, masliniu, prezinta negi glandulari grupati, colorati in negru si formeaza un model caracteristic speciei. Unele exemplare, sub 10% din populatie, pot fi colorati in verde partial sau total. <br /></div> <br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/-SjveOYM_pGQ/TlS2t5Wba9I/AAAAAAAAA5A/8jeR2MOj9_w/s1600/030520113335.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;width: 320px; height: 245px;" src="http://1.bp.blogspot.com/-SjveOYM_pGQ/TlS2t5Wba9I/AAAAAAAAA5A/8jeR2MOj9_w/s320/030520113335.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5644337132607335378" border="0" /></a> <br /> <br /> <br /><div style="text-align: justify;">Masculul are doi saci vocali interni, acestia nu se deschid in gura; cand sunt umflati, gusa devine globulara si este mai mare decat capul. Calozitătile nuptiale sunt prezente la mascul pe partea interna a antebratului, inclusiv pe tuberculul metacarpian intern. <br /></div><div style="text-align: justify;">Se reproduce in aprilie-iunie, daca sunt conditii favorabile de mediu mai pot depune o ponta si in luna august. Masculul intra primul in apa, sensibili la conditiile de mediu isi alege cu grija balta sau iazul in care va sta in perioada de reproducere, oracae in special seara si noaptea, are un oracait caracteridstic ("unk-unk" sau "un-un") care se repeta o data la 1-4 secunde. Femela raspunde chemarilor masculului prin niste suntete slabe. In timpul copulatiei amplexul este lombar. <br /></div> <br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/-ZtDv29dUIdc/Tl9NVwRXZZI/AAAAAAAAA5I/jxVuMKC9M2I/s1600/Untitled.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;width: 320px; height: 222px;" src="http://4.bp.blogspot.com/-ZtDv29dUIdc/Tl9NVwRXZZI/AAAAAAAAA5I/jxVuMKC9M2I/s320/Untitled.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5647317493876221330" border="0" /></a> <br /> <br /><div style="text-align: justify;">Ouale sunt depuse de obicei in gramezi de cate 10-100 la o ponta, dar s-au gasit si oua depuse izolat pe plante. Oul masoara 2 mm in diametru, capsula, 7-8 milimetrii la un pol fiind inchisa la culoare, maroniu spre negru, si alb-halbui la celalat pol.Dupa aproximativ 9-10 zile din oua ies larvele, acestea se vor metamorfoza prin luna septembrie -octombrie, uneori chiar mai devreme in functie de conditiile baltii. Dupa 1-3 ani aceste broscute pot deveni maturi din punct de vedere sexual si se pot imperechea. <br /></div> <br /> <br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/-trmcUQztOzY/Tl9Q643g62I/AAAAAAAAA5Q/kBIj6lTnfY8/s1600/john-albums-oriental-fire-bellied-toad-article-photos-picture1990-oriental-fire-bellied-toad-bombina-orientalis-egg-photo-justin-reed.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;width: 320px; height: 213px;" src="http://1.bp.blogspot.com/-trmcUQztOzY/Tl9Q643g62I/AAAAAAAAA5Q/kBIj6lTnfY8/s320/john-albums-oriental-fire-bellied-toad-article-photos-picture1990-oriental-fire-bellied-toad-bombina-orientalis-egg-photo-justin-reed.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5647321430373755746" border="0" /></a> <br /> <br /><div style="text-align: justify;">Desi Bombina bombina este o specie de broasca raiaosa, este foarte atasata de mediul acvatic, putand trai chiar intreaga viata in apa. Specie diurna prefera baltile cu vegetatie bogata. Prin apa se deplaseaza inot, fiind o buna inotatoare, pe uscat se deplaseaza prin salturi. Este capabila de migratii lungi in timpul anului daca conditiile de mediu din habitatul pe care il ocupa devin neprielnice. Specie vulnerabila mai ales din cauza disparitiilor habitatelor folosite de aceasta specie in perioada de reproducere. <span style="color: rgb(255, 0, 0);">Un semnal de alarma trebuie tras si trebuie luate masuri urgente in ceea ce priveste conservarea habitatelor amfibienilor in Romania.</span> <br /></div> <br />In <span style="font-weight: bold;">Germania</span> spre exemplu <span style="font-style: italic;">Bombina bombina</span> este in pericol de a disparea datorita desecarii baltilor si agriculturii excesive din unele zone. <br />In <span style="font-weight: bold;">Lituania</span> si <span style="font-weight: bold;">Polonia</span> <span style="font-style: italic;">Bombina bombina</span> se poate confrunta cu un declin major in viitorul apropiat datorita disparitiei habitatelor si agriculturii excesive. <br /> <br /> <br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/-Atb0pcWH9RA/TmHlsv7PR4I/AAAAAAAAA5Y/SUEFvgzm5oU/s1600/bombina%2BbombinaSM.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;width: 320px; height: 300px;" src="http://1.bp.blogspot.com/-Atb0pcWH9RA/TmHlsv7PR4I/AAAAAAAAA5Y/SUEFvgzm5oU/s320/bombina%2BbombinaSM.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5648047964641249154" border="0" /></a> <br /> <br /> <br /><div style="text-align: justify;">Aceasta specie se hraneste cu nevertebrate si larvele acestora, in special cu oligochete, insecte si moluste mici. La sfarsitul lui August si in septembrie incepe migratia spre locurile de hibernat, acestea pot fi paduri, garduri vii, beciuri, in general locuri ferite de inghet pe timpul iernii sau de inundatii primavara devreme. In zilele calduroase din septembrie si octombrie, adesea aceste broscute pot fi zarite in apropierea locurilor de hibernat hranindu-se cu diferite nevertebrate. sunt specii de ses nu urca la o altitudine mai mare de 400 m in comparatie cu ruda sa Bombina variegata pe care o gasim pana la o altitudine de 2000 m. <br /></div><div style="text-align: justify;">In Romania este prezenta peste tot in zonele de ses; ex.:Campia Romana, Baragan, Dobrogea, inclusiv Delta Dunarii, Crisana, podisul Moldovei si podisul Transilvaniei. <br /></div><div style="text-align: justify;">In sesul Dunarii exista o subspecie numita <span style="font-weight: bold; font-style: italic;">Bombina bombina danubialis</span>, care se deosebeste de B. bombina prin culoare abdomenului negru-albastrui, punctat cu alb, iar negii de pe spate au spect de rozete cornoase. <br /></div> <br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/-fU21cFElMXY/TmHvytmYXkI/AAAAAAAAA5g/Rq21K46DZkw/s1600/169_6946.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;width: 320px; height: 256px;" src="http://2.bp.blogspot.com/-fU21cFElMXY/TmHvytmYXkI/AAAAAAAAA5g/Rq21K46DZkw/s320/169_6946.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5648059062212386370" border="0" /></a> <br /> <br /><div style="text-align: justify;">Aceasta specie este usor de crescut in captivitate, in strainatate este comercializata in multe Pet-shopuri. Totusi in captivitate nu s-au reprodus niciodata fara tratemente hormonale. <br /></div><div style="text-align: justify;">Un alt factor ce contribuie la declinul acestei specii este capturarea din natura si vanzarea lor in magazine de profil sau in piete. <br /></div> <br /> <br /> <br /><div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/2938966707382345075-1683805381249883694?l=zoologysp.blogspot.com' alt='' /></div>Iosob Gabriel Alinnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2938966707382345075.post-11233143503333719982009-08-01T02:28:00.000-07:002010-03-31T09:13:36.164-07:00<div style="text-align: center;"><span style="font-weight: bold;">Oryctes nasicornis (Linnaeus, 1758)</span><br /></div><br /><div style="text-align: justify;">O specie din ordinul <span style="font-weight: bold;">Coleoptera</span>, familia <span style="font-weight: bold;">Scarabidae</span>. Specia se intalneste pe scara larga cu precadere in zone silvice, dar si in teritorii stepicole.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SnQOQR8E6nI/AAAAAAAAAfw/9zLVZnwFGj4/s1600-h/S7002803.JPG"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 238px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SnQOQR8E6nI/AAAAAAAAAfw/9zLVZnwFGj4/s320/S7002803.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5364928728961182322" border="0" /></a><br /><div style="text-align: center;"><span style="font-weight: bold;">Oryctes nasicornis - mascul</span><br /></div><br /><div style="text-align: justify;"><span style="font-weight: bold;">Gandaucul rinocer</span> are un ciclu reproductiv de circa 3-4 ani, iar ca adult traieste 3-4 saptamani pana la un an. Perioada activa a acestor insecte e cuprinsa intre lunile aprilie-august. Este o specie nocturna, apare la lasarea serii, ziua stand in ascunzisuri. S-a constatat ca sunt atrasi de lumini puternice.<br /></div><div style="text-align: justify;">Corpul adultilor este robust, puternic, avand o culoare castanie mai mult sau mai putin inchisa. Dimensiunea la ambele sexe variaza de la 2.5 pana la 4.3 cm. Dimorfismul sexual este pronuntat la aceasta specie masculul avand pe cap un corn puternic, arcuit catre partea posterioara. <span style="font-weight: bold;">Masculul</span> are aspectul unui rinocer, de aici si denumirea populara.<br /></div><span style="font-weight: bold;">Femela</span> nu are nici o excrescenta pe cap, ea prezinta doar un tubercul conic pe torace. Acesti gandaci in timpul vietii de adult nu se hranesc, consumand rezervele de hrana pe care le-a acumultat in timpul vietii larvare.<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SnQc4cZuiFI/AAAAAAAAAf4/IOoWRopssQ0/s1600-h/11726_large.jpg"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 246px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SnQc4cZuiFI/AAAAAAAAAf4/IOoWRopssQ0/s320/11726_large.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5364944812127455314" border="0" /></a><br /><div style="text-align: center;"><span style="font-weight: bold;">Oryctes nasicornis - femela</span><br /></div><br /><div style="text-align: justify;"><span style="font-weight: bold;">Acuplarea</span> are loc la nivelul solului sau in interiorul acestuia. <span style="font-weight: bold;">Oul</span> are o culoare alb-galbuie si sunt depuse de catre femele in trunchiuri de copaci in putrefactie precum si in materiale vegetale aflte in descompunere sau compost.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SnQme146iiI/AAAAAAAAAgA/JKXnjtSzoog/s1600-h/Oryctes_nasicornis.jpg"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 202px; height: 320px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SnQme146iiI/AAAAAAAAAgA/JKXnjtSzoog/s320/Oryctes_nasicornis.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5364955367408831010" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;"><span style="font-weight: bold;">Larva</span> eclozeaza dupa aproximativ 2 saptamani, seamana foarte mult cu alte larve de scarabei cum ar fi Melolontha melolontha (Carabusul de mai), are o culoare deschisa, curbata sub forma literei "C". Dezvoltarea are loc prin intermediul larvar in 3 etape, numit L1, L2 si L3. De obicei se ajunge foarte repede in stadiul L3. Restul vietii petrecandul hranindu-se si hibernand in timpul iernii, pana se impupeaza si iese din sol in stadiul de <span style="font-weight: bold;">imago</span> (adult).<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SnQp9hWjolI/AAAAAAAAAgI/jBbGn-o3ISQ/s1600-h/S7002800.JPG"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 254px; height: 320px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SnQp9hWjolI/AAAAAAAAAgI/jBbGn-o3ISQ/s320/S7002800.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5364959193006842450" border="0" /></a><br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SnQqItlsLGI/AAAAAAAAAgQ/OFlG1sOWFYc/s1600-h/S7002811.JPG"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 224px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SnQqItlsLGI/AAAAAAAAAgQ/OFlG1sOWFYc/s320/S7002811.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5364959385270103138" border="0" /></a><br /><div style="text-align: center;"><span style="font-weight: bold;">Larve de Oryctes nasicornis in sol</span><br /></div><br /><div style="text-align: justify;">Desi nu foarte activa, prin aspectul lor placut, aceste insecte sunt crescute si in captivitate. Daca larva este pastrata intr-un terrariu in sol afanat cu multe substante vegetale in descompunere la o temperatura constanta de 25 de grade C, intreg ciclu de dezvoltare se poate realiza in aproximativ 12 luni.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SnQr0ElUPxI/AAAAAAAAAgY/-IbsgZUWJRo/s1600-h/S7002820.JPG"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 257px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SnQr0ElUPxI/AAAAAAAAAgY/-IbsgZUWJRo/s320/S7002820.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5364961229688553234" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;">Ca masuri de protectie si conservare a acestei specii, putem aminti: protejarea arborilor seculari si batrani din padurile de foioase.</div><div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/2938966707382345075-1123314350333371998?l=zoologysp.blogspot.com' alt='' /></div>Iosob Gabriel Alinnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2938966707382345075.post-40514936267622640972009-07-05T07:17:00.000-07:002010-05-29T08:00:01.720-07:00<span style="font-weight: bold;">Mica introducere in lumea zootoxinelor</span><br /><br />Definitia veninului:<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlGsaPioFxI/AAAAAAAAAaw/lvJvPALsi1A/s1600-h/venin.jpg"><img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 210px; height: 240px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlGsaPioFxI/AAAAAAAAAaw/lvJvPALsi1A/s320/venin.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5355250998768572178" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;">Veninul - substanta toxica, in general lichida, fabricata de anumite organisme care isi inoculeaza veninul prin intepatura sau muscatura.<br />Acestea au primit numele de animale veninoase, iar cele cum sunt broastele raioase ce secreta toxine prin glande specializate de la nivelul epidermei au primit numele de animale otravitoare.<br /></div><br /><br /><div style="text-align: justify;">Unele veninuri sunt foarte puţin toxice (ţânţari, purici, tăuni, furnici, etc); altele sunt extrem de toxice (cobrele, şerpii coral din America de Sud, broastele otravitoare din genul Dendrobates, etc).<br /></div><div style="text-align: justify;">Cu toate acestea, un venin cunoscut ca puţin toxic poate fi foarte periculos dacă antrenează un edem al căilor respiratorii (risc de moarte prin asfixie) sau o reacţie alergică generalizată (şoc anafilactic). Aceste două riscuri există în principal în caz de înţepătură - mai ales de înţepături multiple - de către himenoptere (albine, viespi). Acţiunea distrugătoare a veninurilor se poate exercita asupra sângelui (hemoliză sau distrugerea globulelor roşii), asupra sistemului nervos (prezenţa de neurotoxine responsabile de neuroliză) şi/sau asupra ficatului (citoliză hepatică).<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlGuCuEWJfI/AAAAAAAAAa4/MblRHTIw2oQ/s1600-h/New+Picture+%288%29.png"><img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 141px; height: 205px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlGuCuEWJfI/AAAAAAAAAa4/MblRHTIw2oQ/s320/New+Picture+%288%29.png" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5355252793669461490" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;">Ca tratament al accidentelor provocate de veninuri necesita îngrijiri imediate, destinate să limiteze difuzarea substanţei toxice şi să calmeze mâncărimile sau durerea (aspiraţia veninului cu o pompă vândută în farmacii, aplicarea de apă rece, de bucăţi de gheaţă). În cel de al doilea timp, eventual, administrarea de antihistaminice şi adrenalină, destinate să combată efectul alergic al veninului şi injectarea de seruri antitoxice specifice pot fi utile. O injectare de ser antitetanic şi luarea de antibiotice (împotriva suprainfecţiilor) pot fi asociate. În sfarşit, în cazurile grave sunt necesare spitalizarea de urgenţă şi manevrele de reanimare.<br /></div><br />Animale din Romania<br /><br /><div style="text-align: justify;">In Europa spre deosebire de alte continente sunt putine specii de animale veninoase. Iar in tara noastra un numar mic de vertebrate sunt veninoase sau otravitoare, cele mai toxice fiind considerate cele trei specii de vipere existente, desi nevertebrate considerate periculoase sunt multe, la noi in tara, veninul lor nu este atat de puternic ca in cazul cazul nevertebratelor din zonele tropicale.<br /></div><br />Si primul grup de animle ce prezinta interes toxicologic este:<br /><br /><span style="font-weight: bold;">Grupul Celenteratelor (coarlii si meduzele)</span><br /><br /><div style="text-align: justify;">Animale acvatice, ce traiesc in mari si oceane. Posedă celule urticante sau lipicioase. Dintre acestea, meduzele, sunt cele mai comune, des intalnite de turisti pe litoralul Marii Negre.<br /></div><div style="text-align: justify;">Ele prezinta filamente urzicatoare, prin care, la excitatia externa, expulzeaza o substanta cu actiune locala, provocand pe tegument urticarii. Absorbtia în cantităţi mari a substantelor toxice provoaca simptome ca: vărsături, diaree, cefalee, dispnee, depresie, colaps, si alte fenomene care, de obicei dispar după 24 de ore.<br /></div><div style="text-align: justify;">Foarte comuna in marile si oceanele din lume, prezenta si pe litoralul Romanesc specia Aurelia aurita (meduza luna).<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlGunm_NA0I/AAAAAAAAAbA/OALXgwydT3s/s1600-h/aurelia-aurita.jpg"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 229px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlGunm_NA0I/AAAAAAAAAbA/OALXgwydT3s/s320/aurelia-aurita.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5355253427424002882" border="0" /></a><br /><div style="text-align: center;"><span style="font-weight: bold; font-style: italic;">Aurelia aurita</span> (meduza luna).<br /></div><br /><div style="text-align: center;"><span style="font-weight: bold;">Echinodermele</span><br /></div><br /><div style="text-align: justify;">In Marea Neagra au fost descrise 5 specii de echinoderme din clasa Ophiuroidea. Ele au morfologie asemanatoare asteroideelor (stelelor de mare), avand corpul format dintr-o parte discoidală şi cinci braţe radiare, braţe care sunt mai puţin turtite dorso-ventral şi nu se ating în regiunea bazală.<br /></div><div style="text-align: justify;">Prin tepi de pe brate ele elaboreaza, mai ales in perioada de reproducere cu ajutorul glandelor genitale, substante veninoase. Deasemenea secreta venin si prin alte organe externe.<br /></div>Intalinrea cu aceste fiinte, mai ales la noi in Marea Neagra este foarte mica.<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlGvepfyiVI/AAAAAAAAAbI/i24Exhc-5b0/s1600-h/urajou2.jpg"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 248px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlGvepfyiVI/AAAAAAAAAbI/i24Exhc-5b0/s320/urajou2.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5355254372990355794" border="0" /></a><br /><div style="text-align: center;"><span style="font-weight: bold; font-style: italic;">Amphiura sp.</span><br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlGwHJNqYxI/AAAAAAAAAbQ/Jq17PTuRTT8/s1600-h/giant_red_brittlestar_600.jpg"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 212px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlGwHJNqYxI/AAAAAAAAAbQ/Jq17PTuRTT8/s320/giant_red_brittlestar_600.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5355255068699026194" border="0" /></a><br /><div style="text-align: center;"><span style="font-weight: bold; font-style: italic;">Ophioderma sp.</span><br /></div><br /><div style="text-align: center;"><span style="font-weight: bold;">Viermii</span><br /></div><br /><div style="text-align: justify;">Animale nevertebrate, lipsite de picioare, care au corpul moale, lunguieţ, cu piele lucioasă, ale caror medii de trai sunt cel subteran şi cel acvatic. De asemenea, mulţi viermi sunt paraziţi, gazdele lor fiind plante şi animale.<br />O importanta mare au Viermii paraziti intestinali ce fac parte din grupa viermilor laţi, exemple pot fi: Tenia, Galbeaza; sau din grupa viermilor cilindrici: Trichina, Ascarida, Oxiurul şi Limbricul.<br />Viermii intestinali au capacitatea de a produce toxine. Veninul viermilor provoacand individului parazitat tulburari gastrointestinale, hepatice si nervoase. În unele cazuri cand cantitatea de venin este prea mare, s-au observat crize epileptiforme, fenomene choreice, tulburari psihice etc. Toate aceste tulburari sunt provocate de toxinele eliminate de aceste animale.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlGwvFmOuHI/AAAAAAAAAbY/O9KqKGYpehE/s1600-h/ascari.jpg"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 258px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlGwvFmOuHI/AAAAAAAAAbY/O9KqKGYpehE/s320/ascari.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5355255754923096178" border="0" /></a><br /><div style="text-align: center;"><span style="font-weight: bold; font-style: italic;">Ascaris lumbricoides</span> (limbricul)<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlGxMBzPxrI/AAAAAAAAAbg/okzcllpM5tc/s1600-h/200px-Tenia_solium_scolex.jpg"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 200px; height: 136px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlGxMBzPxrI/AAAAAAAAAbg/okzcllpM5tc/s320/200px-Tenia_solium_scolex.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5355256252120155826" border="0" /></a><br /><div style="text-align: center;"><span style="font-weight: bold; font-style: italic;">Taenia ovis</span> (tenia)<br /></div><br /><br /><span style="font-weight: bold;">Artropodele</span>:<br /><br />Un numar mare de artropode si-au dezvoltat sisteme de atac si aparare bazate pe cocktailri chimice si aici vom aminti:<br />- Miriapodele<br /><div style="text-align: center;"> Centipedele<br /></div><div style="text-align: center;">Milipedele<br /></div>- Paianjeni<br />- Scorpioni<br />- Insecte<br /><br /><div style="text-align: center;"><span style="font-weight: bold;">Miriapodele</span><br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlGxqogW92I/AAAAAAAAAbo/yRE5AzeIPH4/s1600-h/_41069480_centipede_pa_ok2.jpg"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 230px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlGxqogW92I/AAAAAAAAAbo/yRE5AzeIPH4/s320/_41069480_centipede_pa_ok2.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5355256777905993570" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;">Sunt un grup de artropode exclusiv terestre, caracterizate atat prin trasaturi de primitivitate - in special in ceea ce priveste morfologia externa cat si printr-o organizatie interna.<br /></div><div style="text-align: justify;">Din cele doua grupe de miriapode (centipede si milipede), ambele au o importanta majora, deoarece amandoua grupe si-au dezvoltat un sistem de aparare bazat pe substante toxice.<br /></div><br /><span style="font-weight: bold;">Centipedele</span><br />Muscatura centipedelor poate fi foarte dureroasa, local apare o inflamatie, necroze si limfanagita. Semne generale: ameteli, febra, crampe musculare. Cazurile mortale sunt rare prezente mai ales la copii. Unele miriapode pot fi daunatoare pentru om daca sunt inghitite odata cu fructele (sau cu furajele in cazul animalelor). Tratamentul este simptomatic.<br />In Romania centipedul cel mai des intalnit este Lithobius forficatus (supranumita si Urechelnita sau Alergătorul-pe-pietre). Muscatura acestei specii este inofensiva pentru om. Totusi exista o specie de centiped gigant si la noi in Romania in Delta Dunarii.<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlGyD6NXiZI/AAAAAAAAAbw/23qHtEzFVDY/s1600-h/Lithobius.forficatus.jpg"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 213px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlGyD6NXiZI/AAAAAAAAAbw/23qHtEzFVDY/s320/Lithobius.forficatus.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5355257212154907026" border="0" /></a><br /><div style="text-align: center;"><span style="font-weight: bold; font-style: italic;">Lithobius forficatus</span> (urechelnita)<br /></div><br /><span style="font-weight: bold;">Milipedele</span><br /><div style="text-align: justify;">Datorită lipsei de viteză şi de incapacitatea de a muşca sau urzica, milipezii si-au dezvoltat un mecanism de apărare acela de a se răsuci într-o strânsă bobina – protejand delicatele lor picioare în interiorul unui blindaj. Multe specii secreta otrăvuri lichide sau secreţii de gaz de hidrogen-ceanurat prin pori microscopici aflati de-a lungul corpurilor lor ca un un mecanism de aparare secundar. Unele dintre aceste substanţe sunt caustice şi pot arde exoscheletul unor insecte pradatoare, pielea şi ochii animalelor de prada mai mari cum ar fi mamiferele. Desi in marea lor majoritate aceste cocktailuri sunt inofensive.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlGyu-HuzHI/AAAAAAAAAb4/PL9P--qsHm4/s1600-h/miliped.jpg"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 310px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlGyu-HuzHI/AAAAAAAAAb4/PL9P--qsHm4/s320/miliped.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5355257951939382386" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;">Cel putin in Romania, cockteiluri chimice ale milipezilor sunt inofensive, dar pot provoca efecte minore pe piele, in principal efectele fiind modificări de culoare, alte efecte pot include: durere, mâncărime, iritare locala, edem, beşici, eczeme, şi foarte rar craparea pielii. Expunerea ochilor la aceste secreţii cauzeaza in general iritaţii oculare şi, posibil, mai multe efecte adverse, cum ar fi conjunctivită şi cheratită.<br />Primul ajutor constă în clatirea zonei cu apă din abundenţă; suplimentarea tratamentului se face in functie de reactiile locale adverse.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlGzziUhKzI/AAAAAAAAAcA/MzG0hSWmvXg/s1600-h/miliped-374.jpg"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 192px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlGzziUhKzI/AAAAAAAAAcA/MzG0hSWmvXg/s320/miliped-374.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5355259129887796018" border="0" /></a><br /><br /><span style="font-weight: bold;">Paianjenii</span><br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlG0T77MyJI/AAAAAAAAAcI/Ba-IV56Zy98/s1600-h/7-dintro-lovitura.JPG"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 248px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlG0T77MyJI/AAAAAAAAAcI/Ba-IV56Zy98/s320/7-dintro-lovitura.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5355259686516738194" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;">Vanatori prin excelenta paianjenii sunt in majoritate inofensivi omului doar un procent de 1-2% din paianjenii descrisi pana la ora actuala in lume pot lasa rani sau pot duce la deces.<br />Veninul este un amestec de substanţe complexe ce acţionează în moduri diferite şi afectează diferite organe.<br />Exista mai multe tipuri de venin dar cele mai importante in lumea animala si cu precadere in lumea paianjenilor, este veninul neurototix si veninul necrotic.<br /><br />Cat priveste glanda cu venin ea are un aspect de sac alungit, situat în partea anterioară a prosomei (cefalotoracelui), al căror canal excretor pătrunde în chelicere şi se deschide la vârful căngilor, subterminal pe faţa lor convexă.<br />Eficacitatea acţiunii lor este de asemenea variabilă omului. Unele sunt complet inofensive, altele produc dureri uşoare, trecătoare, ca o inţepătură de viespe, altele produc acţiuni grave. Unele acţionează numai asupra sistemului nervos, cu scădere de temperatură şi chiar moarte, altele provoacă leziuni şi degenerări celulare locale sub formă de plăgi, care se întind pe piele şi se vindecă greu.<br /><br />In Romania putini paianjeni au venin destul de puternic pentru a produce neplaceri omului.<br /></div><br /><div style="text-align: center;"><span style="font-weight: bold; font-style: italic;">Latrodectus mactans</span> sau Vaduva neagra<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlG3P25lD2I/AAAAAAAAAcQ/kto4HemKK1M/s1600-h/Black_widow010.jpg"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 213px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlG3P25lD2I/AAAAAAAAAcQ/kto4HemKK1M/s320/Black_widow010.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5355262914983169890" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;">Totusi Latrodectus mactans (vaduva neagra) se gaseste si la noi in tara. A fost semnalata in Delta Dunarii. In insula Popinia si pe Grindul Letea. Muşcătura femelei este otrăvitoare pentru oameni şi este urmată de formarea unei papule congestive, durere şi tumefiere locală, stare de vomă, dificultăţi în respiraţie şi de foarte putine ori muscatura ei poate fi mortala. Veninul, o neurotoxină, afectează copiii si persoanele batrane mai sever decât pe adulţii sanatosi. Cu toate acestea, păianjenul nu este agresiv, muşcă oamenii numai pentru a se apăra daca este deranjat, aceast paianjen fiind activ noaptea ziua sta ascuns, e destul de greu de observat precum si de a avea un contact cel putin la noi in tara. Persoanele vindecate pot deveni imune la muşcături ale aceleiaşi specii de Latrodectus.<br /></div><br /><div style="text-align: center;"><span style="font-weight: bold; font-style: italic;">Lycosa singoriensis</span> sau tarantula romaneasca<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlG3xq_lKZI/AAAAAAAAAcY/XL3sBu24vvc/s1600-h/lycosa-singoriensis--male.JPG"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 150px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlG3xq_lKZI/AAAAAAAAAcY/XL3sBu24vvc/s320/lycosa-singoriensis--male.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5355263495902669202" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;">Este cea mai mare specie de paianjen din tara noastra. Adultii traiesc in galerii sapate in sol, sunt nocturi, juvenilii fiind activi si in timpul zilei.<br />Muscatura speciei Lycosa singoriensis, este destul de neplacuta pentru om. Dupa Marikovski (1956), efectele muscaturii pot fi: imediat dupa ce paianjenul a inoculat veninul, apare o durere intensa ce dureaza circa 24 de ore dupa inoculare, locul muscaturii se umfla si se inroseste intens. Nu sunt prezente durei in restul corpului. Incepe sa se resimta dupa cateva minute o stare generala proasta – de apatie si somnolentan fiind insotita de o senzatie de anchilozare. Dupa circa o ora apare o senzatie de greutate in tot corpul, apare nevoeia de somn si usoare dureri in partea inferioara a custii toracice si oarecare dispnee. Dupa 4 ore de la muscatura pacientul a adormit de circa o ora dar se mentine dispnea. Dupa 5 ore, senzatiile anormale dispar ramanand numai durerea locala.<br />Moartea poate surveni doar in urma socului anafilactic.<br />Fiind anuimale nocturne si traind in galerii, omul vine greu in contact cu acest paianjen.<br /></div><br /><br />Alte exemple de paianjeni ce pot produce neplaceri omului:<br /><br /><div style="text-align: justify;"><span style="font-weight: bold; font-style: italic;">Tegenaria atrica</span> (paianjenu de casa) - des intalnit pe langa locuitele umane, nu de foarte putine ori intrand si in case, prefera scarile de blloc, isi fac panza in colturile intunecoase si prafuite.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlG4PXqJJ9I/AAAAAAAAAcg/4CdCnDRkN5I/s1600-h/Tegenaria-atrica.JPG"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 255px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlG4PXqJJ9I/AAAAAAAAAcg/4CdCnDRkN5I/s320/Tegenaria-atrica.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5355264006108555218" border="0" /></a><br /><div style="text-align: center;"><span style="font-weight: bold;">Tegenaria atrica</span><br /></div><br /><div style="text-align: center;"><span style="font-weight: bold; font-style: italic;">Phoneutri nigriventer</span> sau Paianjenul de banane<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlG5afjVsKI/AAAAAAAAAco/a-CKcm3GF9I/s1600-h/PhoneutriaNigrvntrAf06ByCEVAPBotucatuSPBrazil2kcase01.gif"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 218px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlG5afjVsKI/AAAAAAAAAco/a-CKcm3GF9I/s320/PhoneutriaNigrvntrAf06ByCEVAPBotucatuSPBrazil2kcase01.gif" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5355265296717688994" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;">Acesti paianjeni au o proasta reputatie din cauza toxicitatii veninului lor si pentru ca nu sunt reticiente in ceea ce priveste atacul asupra altor specii inclusiv omul daca constitue un pericol. P. nigriventer este responsabil pentru cele mai multe cazuri de intoxicaţii cu venin în Brazilia, pentru că aici se găseşte în zone foarte populate,cum ar fi São Paulo, Minas Gerais, Rio de Janeiro şi Espirito Santo. Phoneutria are o muscatura foarte otravitoare.<br />Studii recente sugerează că acesti paianjeni inoculeaza venin în aproximativ o treime din muşcături şi poate inocula doar o cantitate mică de venin.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlG5ro3A0JI/AAAAAAAAAcw/eOBdrRMsVMM/s1600-h/PhoneutriaNigriventerAfByParanaStGovtBrazl2006.jpg"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 230px; height: 227px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlG5ro3A0JI/AAAAAAAAAcw/eOBdrRMsVMM/s320/PhoneutriaNigriventerAfByParanaStGovtBrazl2006.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5355265591273902226" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;">Veninul speciei P. nigriventer conţine o neurotoxina, cunoscuta sub numele de PhTx3, ce blocheaza canalele de calciu care inhibă glutamatul si elibereaza asimilatiile de calciu şi glutamatul se asimileaza în sinapsa neuronilor. La concentraţii mortale, aceasta neurotoxina cauzează pierderea controlului muscular, precum şi probleme respiratorii, ducând la paralizie si eventuale asfixiere. În plus, veninul provoaca durere intensa şi inflamaţii în urma muscaturii. Aceasta stimulare senzorială a nervilor determină o eliberare de neuropeptidelor, cum ar fi substanţa P. care determină inflamaţie şi durere.<br />Muscatura acestor paianjeni pot avea ca rezultat doar o durere locala, dar în toate cazurile, cei muscati, trebuie să solicite imediat tratament de urgenţă, veninul poate sa ii puna viaţa în pericol.<br />Aceasta specie, desi nu traieste in Romania, este important de stiut ca el poate fi adus odata cu transporturile de fructe in special odata cu transportul bananelor din tarile de origine de aceea mai este supranumit si paianjenul calator sau paianjenul de banane. Foarte rar, poate o data in viata putem avea ocazia sa ne intalnim cu el in supermarketuri in raionul cu fructe.<br /><br />Alte specii de paianjeni, ce provin din zonele calde ale lumii, ca de exemplu Pholcus Phalangioides, desi are un venin puternic, nu are chelicerele destul de dezvoltate pentru a penetra si inocula venin in epiderma omului sau a altui animal vertebrat. Tarantulele, animale exotice tinute in captivitate de pasionati, desi par fioroase nu sunt. Muscatura lor, la majoritatea speciilor, nu este mai pariculoasa decat muscatura unei viespi.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlG6DVt671I/AAAAAAAAAc4/87CDAw4xjvc/s1600-h/pholcus-palangioides-329.jpg"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 269px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlG6DVt671I/AAAAAAAAAc4/87CDAw4xjvc/s320/pholcus-palangioides-329.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5355265998452354898" border="0" /></a><br /><div style="text-align: center;"><span style="font-weight: bold; font-style: italic;">Pholcus Phalangioides</span> (paianjenul de praf)<br /></div><br /><span style="font-weight: bold;">Scorpioni</span><br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlG6yjwG3oI/AAAAAAAAAdA/Fi_DpIFqHGQ/s1600-h/e_carpathicus4.jpg"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 266px; height: 320px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlG6yjwG3oI/AAAAAAAAAdA/Fi_DpIFqHGQ/s320/e_carpathicus4.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5355266809673473666" border="0" /></a><br /><div style="text-align: center;"><span style="font-weight: bold; font-style: italic;">Euscorpius carpathicus</span><br /></div><br /><div style="text-align: justify;">La scorpioni veninul se gaseste in ultimul segment al cozii, la capatul ei se afla o gheara cu ajutorul careia este inoculat veninul. Acesta contine o toxalbumina, care actioneaza in primul rand asupra sistemului nervos, dar are si actiune necrozanta si hemolitica. Întepatura este dureroasa. În cazuri grave pot aparea şi fenomene generale: cefalee, vâjâituri, convulsii, greaţă, vărsături, cianoză, transpiratii reci. Aceste fenomene pot progresa pana la coma si chiar la moarte mai ales la copii.<br />În forme usoare, tratamentul se rezuma doar la legarea şi sugerea ranii, precum si la spalarea locului cu amoniac, cu solutie de permanganat de potasiu sau de hipoclorit de calciu.<br />Desi cand vine vorba de scorpioni, multi se gandesc la cei din zonele desertice si la cei adusi in Romania ca animale de companie, trebuie stiut faptul ca si in tara la noi exista o specie ce s-a adaptat climei si conditiilor de mediu de la noi numita Euscorpius carpathicus.<br /></div><br /><span style="font-weight: bold;">Insectele</span><br /><br /><div style="text-align: justify;">Desi multe insecte sunt inofensive, cateva hexapode si-au format un sistem de aparare bazat pe cocktailuri chimice.<br />Veninul este constituit din impreunarea secretiei a doua galnde, una cu reactie acida cu actiune stupefianta si flogogena, iar alta cu reactie alcalina, care contine toxalbumine cu actiune neurotoxica, hemolitica si hemoragipara.<br />Întepatura poate provoca o durere vie, edem si papilă locală, precum şi roseata persistenta cateva zile. Accidente se pot observa prin intepătura în gură, faringe, pe fata sau ochi. Intepatura poate fi intravenoasa cand se face pe mana sau gat. În acest caz actiunea veninului se manifesta prin cefalee, greata, varsaturi, convulsiuni, colaps, edem pulmonar, iar moartea se instaleaza prin paralizia inimiii şî a centrului respirator.<br />În general 10 întepaturi provoaca intoxicatii, iar 100 de intepaturi sunt socotite ca mortale.<br />Impotriva intepaturilor se recomanda scoaterea acului si spalarea cu alcool mentolat amoniacal, solutie de hipoclorit, tinctura de iod diluata.<br /></div><br /><div style="text-align: center;"><span style="font-weight: bold; font-style: italic;">Apis mellifera</span> sau Albina melifera<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlG7eumTw2I/AAAAAAAAAdI/d5OGieNU-4M/s1600-h/519742656_0b2323bc8e.jpg"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 258px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlG7eumTw2I/AAAAAAAAAdI/d5OGieNU-4M/s320/519742656_0b2323bc8e.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5355267568499409762" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;">Albina meliferă are o glandă veninoasă abdominală. Veninul este un lichid incolor, acid, amar, ce conţine un amestec complex de proteine, care cauzează inflamaţie locală şi acţionează ca un anticoagulant. O albină poate injecta 0,1 mg de venin, după care moare. Veninul este similar cu cel al şarpelui şi cu toxina urzicii şi poate fi dezactivat cu etanol. Se estimează că 1% din populaţie este alergică la veninul de albine.<br />Veninul de albine este folosit în tratamentul reumatismului şi altor boli inflamatoare, în desensibilizarea oamenilor alergici la înţepăturile de insecte.<br /></div><br /><div style="text-align: center;"><span style="font-weight: bold; font-style: italic;">Vespa vulgaris</span> sau Viespea<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlG8LSjpnxI/AAAAAAAAAdQ/QsQpkOCmJHo/s1600-h/vespa.JPG"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 130px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlG8LSjpnxI/AAAAAAAAAdQ/QsQpkOCmJHo/s320/vespa.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5355268334066179858" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;">Înţepătura de viespe este dureroasă pentru om, dar toxicitatea variază foarte mult cu specia de viespe. Poate produce moartea prin şoc anafilactic, cu excepţia cazului în care se injectează imediat adrenalină. Viespea înţeapă de mai multe ori în viaţa ei deoarece acul ei nu se rupe la scoaterea din piele.<br /></div><br /><div style="text-align: center;"><span style="font-weight: bold; font-style: italic;">Furnicile</span><br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlG87lf8KOI/AAAAAAAAAdY/epUhlSfdlpw/s1600-h/furnici.jpg"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 213px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlG87lf8KOI/AAAAAAAAAdY/epUhlSfdlpw/s320/furnici.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5355269163784612066" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;">Desi toxicitatea veninului este in funtie de specie. Ele ataca in masa iar veninul sau conţine un alcaloid necrozant, ce are ca rezultat durere şi formarea de pustule albe la o zi după înţepătură. Ele sunt foarte greu de distrus, fiind foarte numeroase şi rezistente.<br /></div><br /><div style="text-align: center;"><span style="font-weight: bold; font-style: italic;">Omizile paroase ale lepidopterelor</span><br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlG9iG9HkEI/AAAAAAAAAdg/8qV_dcgwBUM/s1600-h/ZDQ5ODlmY2FjOGYxMTI0NDgyNDIxZjA2Y2E4M2Q4Yjfoto_84356.jpg"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 240px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlG9iG9HkEI/AAAAAAAAAdg/8qV_dcgwBUM/s320/ZDQ5ODlmY2FjOGYxMTI0NDgyNDIxZjA2Y2E4M2Q4Yjfoto_84356.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5355269825600393282" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;">Omizile reprezintă o cauză a problemelor de sănătate umană. Multe sunt veninoase, putând cauza leziuni grave la om, de la urticarie până la astm, insuficienţă renală şi hemoragie intracerebrală. Cele mai frecvente sunt iritaţiile pielii, dar s-au înregistrat şi decese. Perii, care pot pătrunde cu uşurinţă în locuinţe, ajunşi în contact cu ochii produc kerato-conjunctivită.<br /></div><br /><div style="text-align: center;"><span style="font-weight: bold; font-style: italic;">Lytta vesicatoria</span> sau Cantarida<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlG94OFGuMI/AAAAAAAAAdo/AJfKqjnyFM0/s1600-h/Lytta-vesicatoria03.jpg"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 214px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlG94OFGuMI/AAAAAAAAAdo/AJfKqjnyFM0/s320/Lytta-vesicatoria03.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5355270205470062786" border="0" /></a><br /><br /><br /><div style="text-align: justify;">Gândacul conţine până la 5% cantaridină aceasta irită ţesuturile animale. Pulberea spaniolă obţinută din cantaridină are culoare brun-măsline cu irizaţii, cu miros neplăcut şi gust amar. Aqua toffana de Napoli a fost una dintre otrăvurile asociate cu Medicis. Se foloseşte în doze mici pentru produse homeopatice, având efecte afrodisiace.<br /></div><br /><div style="text-align: center;"><span style="font-weight: bold; font-style: italic;">Culex pipiens</span> sau Tantarul comun<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlG-M_yiBpI/AAAAAAAAAdw/aKYoQcbTL4k/s1600-h/30406.jpg"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 213px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlG-M_yiBpI/AAAAAAAAAdw/aKYoQcbTL4k/s320/30406.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5355270562411316882" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;">Varsa saliva prin trompa salivara si are actiune anestezica la inceput, iar ulterior are actiune flogogena, manifestata prin leziuni pruriginoase cu formare de induratie, care poate dura 1-2 zile. Spalarea locului intepat cu alcool mentolat 1/20 sau alcool formolat 1/5 aduce ameliorare.<br /></div><br /><div style="text-align: justify;">Alte exemple de insecte si arahnide ce pot intepa omul cu anumite substante<br />toxice si pot transmite unele boli sunt in principal artropodele parazite (purecii, capusele); Taunii (<span style="font-weight: bold;">Tabanus bovinus</span>), diferite specii de diptere cum este musca de grajd care poate transmite dalacul sau musca tze-tze ce poate transmite boala somnului la om, etc.<br /></div><br /><span style="font-weight: bold;">Pestii</span><br /><br /><div style="text-align: justify;">Exista multe specii veninoase ce traiesc mai ales in apele din tarile calde si majoritatea sunt marini.<br /></div><div style="text-align: justify;">Unii pesti au sangele otravitor, altii au un aparat special de emitere a otravii si o pot transmite prin muscatura, intepatura sau contact.<br />La cei cu sangele otravitor, toxalbumina se gaseste in tot corpul, in anumite organe sau in lapti si icre, mai ales in perioada fecundatiei.<br />La pestii ce prezinta spini otravitori, intepatura lor poate provoca dureri si edem, iar ca actiune generala convulsii, delir colaps si chiar moarte.<br />Exemplu de pesti veninosi la noi in Tara: Calcanul (Scophthalmus maeoticus), Somnul (Silurus glanis) si Mreana (Barbus barbus)- la ultimele doua specii doar icrele si laptii contin toxine.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlG-zNkoUUI/AAAAAAAAAd4/l6tGT4lxaWo/s1600-h/silurus-glanis--silurus-glanis-2.jpg"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 193px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlG-zNkoUUI/AAAAAAAAAd4/l6tGT4lxaWo/s320/silurus-glanis--silurus-glanis-2.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5355271218946134338" border="0" /></a><br /><div style="text-align: center;">Somnul - in fotografie varietatea albino - (<span style="font-weight: bold; font-style: italic;">Silurus glanis</span>)<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlG_TeB-msI/AAAAAAAAAeA/qLjELMIA8ok/s1600-h/calcan.jpg"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 206px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlG_TeB-msI/AAAAAAAAAeA/qLjELMIA8ok/s320/calcan.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5355271773120010946" border="0" /></a><br /><div style="text-align: center;">Calcanul (<span style="font-weight: bold; font-style: italic;">Scophthalmus maeoticus</span>)<br /></div><br /><span style="font-weight: bold;">Amfibienii</span><br /><br /><div style="text-align: justify;">Desi amfibienii de la noi nu sunt la fel de otravitoare ca speciile exotice, de exemplu Dendrobatidaele, toti amfibienii de la noi, fie ele anure (amfibieni fara coada - broaste) sau urodele (amfibieni cu coada - Salamandra-) au celule specializate ale epidermei ce secreta anumite substante toxice ce pot produce iritatii la om.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlG_5UvCBVI/AAAAAAAAAeI/Z7WX5MLgEoU/s1600-h/anure.JPG"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 242px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlG_5UvCBVI/AAAAAAAAAeI/Z7WX5MLgEoU/s320/anure.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5355272423459652946" border="0" /></a><br /><div style="text-align: center;"><span style="font-weight: bold; font-style: italic;">Rana sp.</span><br /></div><br /><div style="text-align: justify;">Dintre anure speciile din genul Bufo (Bufo bufo - broasca raioasa bruna; Bufo viridis - broasca raioasa verde) produc si secreta prin glandele dermice de pe spate substante iritante cu actiune locala, precum si substante azotate, derivati ai sterinei ca bufotoxina, bufofagina si bufotalina.<br />Otrava de broasca are proprietati multimple: este tachichard, convulsivant, paralizant, are si actiune locala caustica si analgezica.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlHAZGS5P1I/AAAAAAAAAeQ/dj9G2LnZNhs/s1600-h/bufo-viridis--broasca-raioasa-verde.JPG"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 235px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlHAZGS5P1I/AAAAAAAAAeQ/dj9G2LnZNhs/s320/bufo-viridis--broasca-raioasa-verde.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5355272969339354962" border="0" /></a><br /><div style="text-align: center;"><span style="font-weight: bold; font-style: italic;">Bufo viridis</span> - broasca raioasa verde<br /></div><br /><div style="text-align: justify;">Iar dintre urodele, salamandra excreta prin glandele dermice substante caustice precum si un toxic convulsivant numiata salamandrina.<br /></div><div style="text-align: justify;">Veninul tritonului cu creasta - <span style="font-style: italic;">Triturus cristatus</span> are actiune paralizanta, tetanizanta.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlHBfWPhPoI/AAAAAAAAAeY/abIqF5kHt1s/s1600-h/DSC00010.jpg"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 235px; height: 320px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlHBfWPhPoI/AAAAAAAAAeY/abIqF5kHt1s/s320/DSC00010.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5355274176211009154" border="0" /></a><br /><div style="text-align: center;"><span style="font-weight: bold; font-style: italic;">Salamandra salamandra</span><span style="font-style: italic;"> </span>- Foto de Alex Stefanescu<br /></div><br /><span style="font-weight: bold;">Reptilele</span><br /><br /><div style="text-align: justify;">Desi soparlele de la noi din tara nu sunt veninoase si nici otravitoare, totusi gasim si in Romania 3 specii de vipere cu o mare importanta in toxicologie, si anume:<br /></div><br /><div style="text-align: center;"><span style="font-weight: bold; font-style: italic;">Vipera berus</span> (vipera comuna sau vipera cu cruce);<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlHCKBXjHSI/AAAAAAAAAeg/W98K7kfUe1k/s1600-h/vipera_berus_zmije_obecna_4.jpg"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 240px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlHCKBXjHSI/AAAAAAAAAeg/W98K7kfUe1k/s320/vipera_berus_zmije_obecna_4.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5355274909341916450" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: center;"><span style="font-weight: bold; font-style: italic;">Vipera ammodytes</span> (vipera cu corn);<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlHCctaBopI/AAAAAAAAAeo/vaI4Jgk2Jdo/s1600-h/1217345313Vipera-ammodytes.jpg"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 238px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlHCctaBopI/AAAAAAAAAeo/vaI4Jgk2Jdo/s320/1217345313Vipera-ammodytes.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5355275230401110674" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: center;"><span style="font-weight: bold; font-style: italic;">Vipera ursini</span> (vipera de stepa) - care se gaseste in Podisul Transilvaniei si <span style="font-weight: bold; font-style: italic;">Vipera ursini renardi</span> ce se gasesta in Delta Dunarii<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlHDGCQPIKI/AAAAAAAAAew/D27qCtkBoZg/s1600-h/ursini.jpg.jpg_20074177444_ursini.jpg.jpg"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 240px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlHDGCQPIKI/AAAAAAAAAew/D27qCtkBoZg/s320/ursini.jpg.jpg_20074177444_ursini.jpg.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5355275940371832994" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;">Veninul de sarpe are o consistenta vascoasa, de culoare galbena, fara miros si fara gust, partial solubil in apa, complet solubil in apa sarata, uscat se transforma in praf. Imediat dupa muscatura, bolnavul simpte o durere vie care iradiaza spre radacina membrului, iar peste un sfert de ora se instaleaza un edem dureros.<br />In ceea ce priveste simptomele generale prin afectarea sistemului nervos, bolnavul simpte o slabiciune imediata, cefalee, crampe musculare, poate prezenta convulsii, tulburari de sensibilitate, paralizii, tulburari de cunostiinta, ajungand in cazuri grave la coma. Prin alterarea permeabilitatii capilare si inhibarea coagularii sângelui, apar hemoragii de diferite intensitati, atat in locul muscaturii cat si la distanta, gingivoragii, hemoragii subconjunctivale in diferite organe si pe tegumente, uneori hematurii. La nivelul aparatului digestiv apar colice abdominale, greata, varsaturi, diaree, senzatie de uscaciune a mucoasei bucale. Concomitent apar tulburari respiratorii si cardiovasculare cu dispnee. Moartea se instaleaza in general prin paraliziea centrului respirator.<br /></div><br /><div style="text-align: justify;">În tratamentul unei persoane muscate de vipera sunt indicate unele masuri generale imediate :<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlHDsVhrhPI/AAAAAAAAAe4/Pp2c8IzC1yk/s1600-h/180px-Placement_of_intravenous_cannula_1.jpg"><img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 180px; height: 174px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlHDsVhrhPI/AAAAAAAAAe4/Pp2c8IzC1yk/s320/180px-Placement_of_intravenous_cannula_1.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5355276598380299506" border="0" /></a><br /><div style="text-align: justify;">Încetinirea absorbtiei veninului prin aplicarea unui garou deasupra locului muscat care se slabeste cate 30-60 s la fiecare 15-20 min. Se poate aplica si gheata pe locul muscaturii sau se poate introduce membrul in apa cu o temperatura scazuta. Impotriva difuziei veninului se mai recomanda sugerea locului muscaturii, fie printr-o ventuza fie cu gura, cu conditia ca cel care face aceasta operatie sa nu aibe leziuni pe mucoasa gurii.<br /></div><br /><br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlHEpQ5eN9I/AAAAAAAAAfA/GC_Fi_wFpEU/s1600-h/New+Picture+%288%29.png"><img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 272px; height: 238px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlHEpQ5eN9I/AAAAAAAAAfA/GC_Fi_wFpEU/s320/New+Picture+%288%29.png" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5355277645109934034" border="0" /></a><br /><br /><br /><br /><br /><br />Neutralizarea veninului la locul de patrundere care se poate face prin spalarea plagii cu solutie de permanganat de potasiu sau hipoclorit de calciu 1%.<br /><br /><br /><br /><br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlHFLUIJxMI/AAAAAAAAAfI/ndTz1z2FPSY/s1600-h/injectie.jpg"><img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 320px; height: 244px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlHFLUIJxMI/AAAAAAAAAfI/ndTz1z2FPSY/s320/injectie.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5355278230092367042" border="0" /></a><br /><br /><br /><br />Seroterapia, folosindu-se ser antiviperin polivalent, aplicat cat mai precoce. Doza folosita variaza dupa intensitatea simptomelor, intervalul scurs de la muscatura, varsta si greutatea celui muscat.<br /><br /><br /><br /><br /><br /><br /><div style="text-align: center;"><span style="font-weight: bold; font-style: italic;">Vipera berus</span> sau Vipera comuna<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlHFYxsYVgI/AAAAAAAAAfQ/CQtzfEKoB9I/s1600-h/Heubach_vipera_berus.jpg"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 259px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlHFYxsYVgI/AAAAAAAAAfQ/CQtzfEKoB9I/s320/Heubach_vipera_berus.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5355278461367244290" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;">Muşcăturile sunt relativ comune datorită arealului mare de răspândire în Europa. Toxicitatea veninului este relativ scăzută în comparaţie cu alte specii de viperă. Simptomele locale includ durere intensă şi imediată, urmată după câteva minute de umflare şi o senzaţie de furnicătură. Durerea se răspândeşte în câteva ore în tot corpul. Necrozele sunt foarte rare. Periculos este şocul anafilactic ce poate apărea la interval de 5 minute după muşcătură, însoţit de greaţă, vărsături, colici abdominale, diaree, incontinenţă urinară şi de fecale, transpiraţie, febră, vasoconstricţie, tahicardie, pierderea conştienţei, stare de şoc, edem de faţă, buze, gingii, limbă, gât şi epiglotă, urticarie şi spasm bronşic. În cazuri grave, poate apărea insuficienţa cardiovasculară. Sunt disponibile cel puţin 8 tipuri de antivenin. Primul ajutor constă în aplicarea de gheaţă şi compresia zonei muşcate. În doze medicale veninul reduce coagularea sângelui, la pacienţii cu probleme vasculare.<br /></div><br /><div style="text-align: justify;">Pe langa animalele prezentate pana acum, trebuie sa stim ca un numar relativ mic de pasari (trei specii) cum ar fi Pitohuiul cu creasta (<span style="font-weight: bold;">Pitohui dichrous</span>) - ce se gaseste doar in Papua-Noua Guinee - ; Sturzul mic (<span style="font-weight: bold;">Colluricincla megarhyncha</span>) ce se gaseste în Australia, Indonezia şi Papua Noua Guinee - si Ifrita cu cap-albastru (<span style="font-weight: bold;">Ifrita kowaldi</span>)- ce se intalneste in Noua Guinee - si-au dezvoltat un sistem de aparare bazat pe toxine, care se pare ca le ia din hrana pe care o consuma. Veninul se transmite uşor la oamenii care intră în contact fizic cu pasărea, dar nu este periculos decât dacă este ingerat.<br />Dintre mamifere, de asemenea nu se gasesc la noi in tara, dar totusi as aminti Ornitorincul (<span style="font-weight: bold;">Ornithorhynchus anatinus</span>) si Lorisul leneş (<span style="font-weight: bold;">Nycticebus bengalensis</span>).<br /></div><br /><div style="text-align: center;"><span style="font-weight: bold;">In concluzie</span><br /></div><br />Veninul animalelor <span style="font-style: italic;">este o adaptare a modului de viata</span>.<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlHIY5TAL1I/AAAAAAAAAfg/lK6q9rcsjhg/s1600-h/snakebite700.jpg"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 214px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlHIY5TAL1I/AAAAAAAAAfg/lK6q9rcsjhg/s320/snakebite700.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5355281761943170898" border="0" /></a><br /><br />Veninul este folosit pentru uciderea prazii si doar in al doilea rand pentru aparare. <span style="font-weight: bold;">Pericolul ca un om sa fie muscat de un animal veninos este mai mic decat se crede</span>. In general animalele<span style="font-weight: bold;"> musca doar ca sa se apere fiind deseori provocate</span>. De aceea necunoscatorii ar <span style="font-weight: bold;">trebui sa evite amenintarea animalelor</span> chiar si a celor neveninoase.<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlHGeCdyehI/AAAAAAAAAfY/4v1tWZLhAA4/s1600-h/snake-bite-1.jpg"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 240px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlHGeCdyehI/AAAAAAAAAfY/4v1tWZLhAA4/s320/snake-bite-1.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5355279651280419346" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;">In ultimii ani sa pus si se pune in prezent mare accent pe folosirea veninului produs de diferite animale in scopuri medicale. Atenţia specialiştilor este îndreptată spre acest domeniu, nu atât pentru crearea de antiveninuri, cât mai ales pentru utilizările practice posibile ale acestor toxine, care, în cantităţi mici, au efect terapeutic în boli diferite sau contribuie la investigarea sănătăţii umane (prin utilizarea în analize de laborator).<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlHJR3ueFWI/AAAAAAAAAfo/iQ0D8hvLfwA/s1600-h/api_venin.jpg"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 180px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SlHJR3ueFWI/AAAAAAAAAfo/iQ0D8hvLfwA/s320/api_venin.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5355282740774049122" border="0" /></a><br /><div style="text-align: center;"><span style="font-style: italic;">Produse apiterapeutice</span><br /></div><br /><div style="text-align: justify;">În Romania sunt putine specii veninoase, iar cele care exista nu sunt foarte periculoase. La majoritatea animalelor muscatura este inofensiva, sau are reactii adverse locale si nu foarte grave, insa un risc ridicat real la efectele negative ale veninului il au copii, batranii si cei care sunt predispusi la soc anafilactic datorat substantelor toxice din cocktailul produs de glanele animalului.<br /></div><br /><div style="text-align: justify;"><span style="color: rgb(255, 102, 102);">Unele imagini au fost luate de pe internet folosind motorul de cautare www.google.com</span><br /></div><br /><br /><span style="font-weight: bold;">Mai puteti citi despre:</span><br /><br /><div style="text-align: center;"><a style="font-weight: bold; font-style: italic;" href="http://zoologysp.blogspot.com/2010/04/latrodectus-tredecimgutatus-sau-vaduva.html">- Latrodectus tredecimgutatus sau Vaduva neagra</a><br /></div><div style="text-align: center;"><a style="font-style: italic; font-weight: bold;" href="http://zoologysp.blogspot.com/2009/05/lycosa-singoriensis-sau-tarantula.html">- Lycosa singoriensis sau Tarantula romaneasca</a><br /><a style="font-style: italic; font-weight: bold;" href="http://zoologysp.blogspot.com/2009/03/pelobates-fuscus-sau-broasca-de-pamant.html">- Pelobates fuscus sau Broasca de pamant</a><br /><a style="font-style: italic; font-weight: bold;" href="http://zoologysp.blogspot.com/2010/04/argyoneta-aquatica-sau-paianjenul.html">- Argyoneta aquatica sau Paianjenul european de apa</a></div><div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/2938966707382345075-4051493626762264097?l=zoologysp.blogspot.com' alt='' /></div>Iosob Gabriel Alinnoreply@blogger.com5tag:blogger.com,1999:blog-2938966707382345075.post-71550878881520391672009-05-19T11:33:00.000-07:002010-04-08T03:50:57.523-07:00<div style="text-align: center;"><span style="font-weight: bold;">Lycosa singoriensis (Lexmann, 1770)</span><br /></div><br /><div style="text-align: justify;">Lycosa singoriensis, acest paianjen lup, este cea mai mare specie de la noi din tara. Marimea lor difera in functie de sexe ca de altfel la majoritatea araneelor, femela masurand in medie 25 mm ajungand pana la 35 de mm; masculul masurand in medie 19 mm ajungand insa la 25 mm. Specie tericola, isi petrece majoritatea timpului in galerii sapate de ei in sol.<br /></div><br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/ShMA7ELJ1GI/AAAAAAAAAZU/eol1d9enJTs/s1600-h/S7001934.JPG"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 254px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/ShMA7ELJ1GI/AAAAAAAAAZU/eol1d9enJTs/s320/S7001934.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5337610998096974946" border="0" /></a><br /><div style="text-align: center;">Mascul Lycosa singoriensis<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/ShMBM0_Hq5I/AAAAAAAAAZc/PMCgFu7l_OA/s1600-h/S7004883.JPG"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 302px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/ShMBM0_Hq5I/AAAAAAAAAZc/PMCgFu7l_OA/s320/S7004883.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5337611303257615250" border="0" /></a><br /><div style="text-align: center;">Femela Lycosa singoriensis<br /></div><br /><div style="text-align: justify;">Maculul are o perioada de viata de un an, dupa acuplare el murind, acuplarea are loc toamna. In perioada de hibernare intrand doar juvenilii si femelele care au o perioada de viata de 2 ani.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/ShMEVCWCn4I/AAAAAAAAAZk/BFIuwoU_zZs/s1600-h/S7002214.JPG"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 115px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/ShMEVCWCn4I/AAAAAAAAAZk/BFIuwoU_zZs/s320/S7002214.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5337614742817251202" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;">Prefera zonele de campie, zonele inundabile, cu pamant umed in care poate sapa cu usurinta, sunt capabili de migratii si sunt buni innotatori, traversand deseori rauri mari. Sa constatat ca Lycosa singoriensis poate innota 7 zile neintrerupt.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/ShMFpjtOLlI/AAAAAAAAAZs/kkxD9oi8TxA/s1600-h/S7002183.JPG"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 241px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/ShMFpjtOLlI/AAAAAAAAAZs/kkxD9oi8TxA/s320/S7002183.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5337616194881859154" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;">Ambele sexe se pot recunoaste destul de usor, dupa forma corpului mai exact forma de para a cefalotoracelui si forma ovala a abdomenului.<br /></div><div style="text-align: justify;">Culorile ambelor sexe fiind la fel si anume:<br /><span style="font-weight: bold;">Cefalotoracele</span> este negru-brun, parte cefalica distincta, colorata cafeniu deschis, formand un unghi in zona foveala, pata foveala cu aspect stelat, cenusiu deschis-alburiu.<br /><span style="font-weight: bold;">Abdomenul</span>, dorsal, pe fond negru-brun se distinge pata lanceolata neagra, marginita de puncte albe; urmand 6-7 perechi de pete mai mici deasemeni albe . Flancurile deschise, presarate de puncte mici albe.<br /><span style="font-weight: bold;">Picioarele</span> vargate transversal, dorsal cu negru si galben mai ales femurele.<br /></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-weight: bold;">Sternul, coaxele, trohanterele si partea ventrala a abdomenului</span> sunt negre.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/ShMHILB_w9I/AAAAAAAAAZ0/fqGerXpdx2I/s1600-h/S7001521.JPG"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 250px; height: 320px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/ShMHILB_w9I/AAAAAAAAAZ0/fqGerXpdx2I/s320/S7001521.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5337617820345680850" border="0" /></a><br /><div style="text-align: center;">Partea ventrala a unui mascul de Lycosa singorinsis<br /></div><br /><div style="text-align: justify;">Exemplarele adulte sunt nocturne, iesind noaptea la vanatoare, spre deosebire de juvenili care sunt activi si in timpul zilei. Lycosa singoriensis se imperecheaza la sfarsitul verii inceputul toamnei (august-septembrie) masculii murind dupa imperechere iar femelele pregatindu-se de hibernare. In perioada de hibernare intra doar femelele si paianjenii juvenili.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/ShMIFw82PCI/AAAAAAAAAZ8/bnJhTIWY764/s1600-h/S7002145.JPG"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 254px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/ShMIFw82PCI/AAAAAAAAAZ8/bnJhTIWY764/s320/S7002145.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5337618878496652322" border="0" /></a><br /><br /><br /><div style="text-align: justify;">In luna octombrie cand paianjenii se pregatesc de iernat, ei isi adancesc galeriile ajungand la 25-30 cm exceptional pana la 60 de cm. La inceputul primaverii (martie-aprilie) femela isi constueste coconul in galerie, nu inainte de a o inchide cu un opercul de panza. Apoi femela isi fixeaza coconul de filiere, coconce are un diametru de 8-12 mm diametru, cantarind aproximativ 6 g si continand circa 300 de oua. Nimfele ies in primul stadiu nimfal, adica dupa a treia naparlire. Iesirea din cocon a puilor dureaza in general in functie de temperatura, la specia singoriensis in jur de 30 pana la 70 de zile. In aceste zile femela isi scoate coconul la soare, invartindu-l ca toate partile sa fie expuse razelor si incalzite.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/ShMIUZoCw_I/AAAAAAAAAaE/XDGTU-8PlTY/s1600-h/S7005310.JPG"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 274px; height: 320px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/ShMIUZoCw_I/AAAAAAAAAaE/XDGTU-8PlTY/s320/S7005310.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5337619129933415410" border="0" /></a><br /><br /><br /><div style="text-align: justify;">Daca femela constata ca dezvoltarea nu are loc sau au murit larvele, acesta este lepadat sau mancat. In timpul purtarii coconului, femela de Lycosa singoriensis nu se hraneste. Daca femela isi pierde coconul il cauta cu multa perseverenta, in timp ce preia alt cocon, chiar de la specii diferite sau orice obiect ce seamana cu un cocon, fara nici un discernamant.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/ShMI2FieyRI/AAAAAAAAAaM/6I69jqY3SRI/s1600-h/BS7001025.JPG"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 251px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/ShMI2FieyRI/AAAAAAAAAaM/6I69jqY3SRI/s320/BS7001025.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5337619708656929042" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;">Dupa ce au iesit nimfele, ele se catara pe picioarele femelei asezandu-se pe ambele fete ale abdomenului chiar si pe cefalotorace. Daca sunt prea numerosi, peste 100 de nimfe, ele se aseaza in 2-3 strate. “Paianjenul avand aspectul unui ghem pufos” (Marikovski, 1956)<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/ShMJcI5b5AI/AAAAAAAAAaU/TfL9N87Loww/s1600-h/lycosa+9o.JPG"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 250px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/ShMJcI5b5AI/AAAAAAAAAaU/TfL9N87Loww/s320/lycosa+9o.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5337620362393543682" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;">Lycosa singoriensis isi petrece cea mai mare parte a timpului in galerie care are o adancime de cca 10-15 cm si un diametru de cca 2.5-3.5 cm, la exterior de obicei galeria prezinta un guler tesut de paianjen impreuna cu vegetatia din jur si/sau pamant. Perioada de activitate a paianjenului incepe primavara devreme, cand pamantul are cca 5 grade C pana in luna otobbrie cand, de obicei, intra in perioada de hibernare.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/ShMJ1YV57bI/AAAAAAAAAac/Pz8LjH8RTlw/s1600-h/S7005322.JPG"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 294px; height: 320px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/ShMJ1YV57bI/AAAAAAAAAac/Pz8LjH8RTlw/s320/S7005322.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5337620796036214194" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;">Hrana lor este constituita din insecte, prefera greieirii, pot ataca sa prinda si sa se hraneasca cu pui de soparle ( ex. Lacerta agilis)<br /></div><br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/ShMKhDvt2kI/AAAAAAAAAak/9auFwClnvcc/s1600-h/S7004754.JPG"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 254px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/ShMKhDvt2kI/AAAAAAAAAak/9auFwClnvcc/s320/S7004754.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5337621546421574210" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;">Muscatura speciei Lycosa singoriensis, este destul de neplacuta pentru om. Dupa Marikovski (1956), efectele muscaturii pot fi urmatoarele: imediat dupa ce paianjenul a inoculat veninul, apare o durere intensa ce dureaza circa 24 de ore dupa inoculare locul muscaturii se umfla si se inroseste intens. Nu sunt prezente durei in restul corpului. Incepe sa se resimta dupa cateva minute o stare generala proasta – de apatie si somnolentan fiind insotita de o senzatie de anchilozare. Dupa circa o ora si patruzecisicinci de minute apare o senzatie de greutate in tot corpul, apare nevoeia de somn si usoare dureri in partea inferioara a custii toracice si oarecare dispnee. Dupa 4 ore de la muscatura pacientul a adormit de circa o ora dar se mentine dispnea. Dupa 5 ore, senzatiile anormale dispar ramanand numai durerea locala.<br /></div><br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S2rbZ4uOjrI/AAAAAAAAAhg/xJaE4XmVovg/s1600-h/Lycosa-singoriensis.gif"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 184px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S2rbZ4uOjrI/AAAAAAAAAhg/xJaE4XmVovg/s320/Lycosa-singoriensis.gif" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5434397138145414834" border="0" /></a><br /><div style="text-align: center;">Raspandirea pe glob a specie <span style="font-weight: bold;">Lycosa singoriensis</span></div><br /><br /><span style="font-weight: bold;">Mai puteti citi despre:</span><br /><br /><div style="text-align: center;"><a style="font-style: italic; font-weight: bold;" href="http://zoologysp.blogspot.com/2009/03/paianjenii-lup-sau-familia-lycosidae.html">- Paianjenii lup sau Familia Lycosidae</a></div><div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/2938966707382345075-7155087888152039167?l=zoologysp.blogspot.com' alt='' /></div>Iosob Gabriel Alinnoreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-2938966707382345075.post-70725626898729200752009-05-02T03:11:00.000-07:002010-03-31T09:14:00.792-07:00<div style="text-align: center; font-weight: bold;">Melolontha melolontha (Linnaeus, 1758)<br /></div><br /><div style="text-align: justify;">Carabusul de mai este un artropod din clasa insecta, ordinul coleoptera, familia Scarabaeidae.<br /></div><div style="text-align: justify;">Adultul masoara in general 1,5-3 cm lungime, pe partea dorsala <span style="font-weight: bold;">(elitrele)</span> de culoare castanie-roscata, acoperit cu o pubescenta fina, alba, iar pe partea ventrala este negru.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://badorgood.com/img/09-05-200863/melolonta-melolonta.JPG"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 590px; height: 800px;" src="http://badorgood.com/img/09-05-200863/melolonta-melolonta.JPG" alt="" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;"><span style="font-weight: bold;">Carabusul</span> are o generatie la 3-4 ani. Ierneaza ca larva in diferite varste, in sol, la adancimi cuprinse intre 90 si 135 cm. Primavara, cand temperatura solului la 30 cm depaseste 10 grade, larvele migreaza in stratul arabil, unde se hranesc cu partile subterane ale plantelor cultivate si spontane.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://badorgood.com/img/09-05-200859/melolonta-melolonta.JPG"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 653px; height: 800px;" src="http://badorgood.com/img/09-05-200859/melolonta-melolonta.JPG" alt="" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;"> <span style="font-weight: bold;">Larvele</span> ajunse in ultima varsta se transforma in pupe in celule speciale din pamant. Durata stadiului de pupa este de 8-14 zile. Aparitia primilor adulti se inregistreaza, de obicei, la sfarsitul lunii mai dar anula acesta (2009) au iesit la sfarsitul lunii aprilie. Zborul maxim are loc dupa 10-12 zile, iar întreaga perioada de zbor dureaza intre 30-40 zile.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://badorgood.com/img/09-05-200860/melolonta-melolonta.JPG"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 645px; height: 800px;" src="http://badorgood.com/img/09-05-200860/melolonta-melolonta.JPG" alt="" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;"> Zborul adultilor se desfasoara seara, incepand cu ora 20, si durează în medie 1-2 ore. Declansarea, durata si intensitatea zborului sunt determinate de valorile factorilor fizici, dintre care cei mai importanti sunt temperatura aerului, intensitatea luminii, umiditatea aerului si viteza vantului.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/Sfwno4tbLUI/AAAAAAAAAXs/kWRj3dBcvxQ/s1600-h/carabu.JPG"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 254px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/Sfwno4tbLUI/AAAAAAAAAXs/kWRj3dBcvxQ/s320/carabu.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5331179642270985538" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;">In cursul zilei majoritatea adultilor stau ascunsi in sol sau se adapostesc pe partea umbrita a diferitelor plante. Dupa 10-12 zile de la aparitie începe ponta. <span style="font-weight: bold;">Ouale</span> sunt depuse in sol, la adâncimi de 20-40 cm. O singura femela depune intre 15-50 de oua. Incubatia durează 20-24 zile, iar dezvoltarea larvara 3-4 ani.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/Sfwo-fRKwTI/AAAAAAAAAX0/97YBIW2DOyg/s1600-h/oua+de+carabu.JPG"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 216px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/Sfwo-fRKwTI/AAAAAAAAAX0/97YBIW2DOyg/s320/oua+de+carabu.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5331181112910332210" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;"><span style="font-weight: bold;">Oul</span> are 3,7-5,3 mm lungime si este oval, la inceput de culoare alba-laptoasa, apoi alba-cenusie sau galbena-bruna!<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SfwpvLhd72I/AAAAAAAAAX8/dopCcMIBIMc/s1600-h/larva+carabu.JPG"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 227px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SfwpvLhd72I/AAAAAAAAAX8/dopCcMIBIMc/s320/larva+carabu.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5331181949423578978" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;"><span style="font-weight: bold;">Larva</span> in ultima varsta are intre 38-35 mm lungime si este de tip melontoid, cu corpul voluminos, arcuit, de culoare alb-galbuie, cu capsula cefalică castanie-deschisa.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SfwqjEvaEmI/AAAAAAAAAYE/6kAkcCugRZc/s1600-h/pupa+carabu.JPG"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 221px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SfwqjEvaEmI/AAAAAAAAAYE/6kAkcCugRZc/s320/pupa+carabu.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5331182840956195426" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;"><span style="font-weight: bold;">Pupa</span> are 28-38 mm, de o culoare galbena-cenusie.<br /></div><br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://badorgood.com/img/09-05-200861/melolonta-melolonta.JPG"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 656px; height: 800px;" src="http://badorgood.com/img/09-05-200861/melolonta-melolonta.JPG" alt="" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;">In prezent nu am cunostiinte ca aceasta specie ar fi pe lista rosie, totusi eu sunt de parerea ca insectele nu vor disparea niciodata! Conditia principala fiind aceea de a nu le distruge habitatele!<br /></div><div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/2938966707382345075-7072562689872920075?l=zoologysp.blogspot.com' alt='' /></div>Iosob Gabriel Alinnoreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-2938966707382345075.post-80528666012993975422009-04-11T06:17:00.000-07:002010-04-20T11:18:23.734-07:00<div style="text-align: center;"><span style="font-weight: bold;">Natrix natrix (Linnaeus, 1758)</span><br /></div><br /><div style="text-align: justify;">Supranumit si sarpele de casa sau sarpele de iarba Natrix natrix, este una din cele mai cunoscute specii de serpi din Europa, intalnindu-se destul de des si in Romania.<br /></div><br /><object width="425" height="344"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/V3IUac1YmW0&amp;hl=en&amp;fs=1"><param name="allowFullScreen" value="true"><param name="allowscriptaccess" value="always"><embed src="http://www.youtube.com/v/V3IUac1YmW0&amp;hl=en&amp;fs=1" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="425" height="344"></embed></object><br /><br /><div style="text-align: justify;">Prezinta un corp zvelt, lungimea la maturitate finnd in jur de 1-1,10 m femela fiind mai mare decat masculul. El nu este un sarpe veninos dar nici constrictor prinzandu-si prada "alergand" dupa ia.<br /></div><br /><div style="text-align: justify;">Desi exista mai multe varietati de culoare, in general se intalnesc exemplare de un verde inchis sau maroniu, in spatele capului (regiunea cefei) prezintand doua pete semilunare ce au caracteristic urmatoarele culori: galben, crem, portocaliu. Acest colier de culoare din zona cefalica, mi-a adus aminte de o alta denumire a acestui sarpe si anume "sarpele cu inel. Deasemenea coloritul lui poate fi de de la gri pana la negru. Partera ventrala fiind mai deschisa la culoare. Limba lui bifurcata are o culoare albastrue pana la negru. Indivizii melanici (negri) sau cei albinosi (albi) sunt mai rar intalinti. Solzii sunt dispusi longitudinal, de-a lungul corpului. Masculii putand fi identificati in baza prezentei unei umflaturi la nivelul bazei cozii si a lungimii mai mari a cozii in comparatie cu femelele.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S83vWXnjQBI/AAAAAAAAAsI/nJJduWKkVvA/s1600/natrix00.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 174px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S83vWXnjQBI/AAAAAAAAAsI/nJJduWKkVvA/s320/natrix00.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5462285090646343698" border="0" /></a><br /><div style="text-align: justify;">Ca sa dau exemplu de cateva varietati de culoare as aminti:<br /></div>Natrix natrix sparsus – sarpele de casa cu spatele negru;<br /><div style="text-align: justify;">Natrix natrix perasa – sarpele de casa cu doua dungi albe, galbene sau portocalii;<br /></div><div style="text-align: justify;">Natrix natrix ponticus – sarpele de casa cu spatele castaniu sau cenusiu-oliv murdar, cu colier putin distinct;<br /></div><br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://www.naturfoto.cz/fotografie/ostatni/uzovka-obojkova-32959.jpg"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 600px; height: 400px;" src="http://www.naturfoto.cz/fotografie/ostatni/uzovka-obojkova-32959.jpg" alt="" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;">Este un sarpe diurn (de zi), foarte rapid, bun inotator, in zilele insorite ii place sa leneveasca la soare in vegetatie, daca se simpte amenintat, se ascunde printre aceasta, iar daca inoata, atunci se scufunda in apa unde poate ramane pana la o ora!<br /></div><br /><div style="text-align: justify;">Daca este prins de catre om acesta poate ataca fara a musca, se preface mort, si produce, cu ajutorul glandelor anale, o secretie urat mirositoare.<br /></div><div style="text-align: justify;">Dupa cum spunem mai sus ataca fara a musca, daca se mai intampla, rar ca acesta sa muste, e bine de stiut ca muscatura este destul de dureroasa, muscatura se poate infecta si unfla datorita bacteriilor din gura sarpelui. De aceea este bine sa se mearga de urgenta la medic pentru ingrijiri medicale!<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S83vuC1FzEI/AAAAAAAAAsQ/hqsltvuu9tY/s1600/natrix.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 134px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S83vuC1FzEI/AAAAAAAAAsQ/hqsltvuu9tY/s320/natrix.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5462285497382849602" border="0" /></a><br /><div style="text-align: justify;">Hrana consta in principal din amfibieni, broaste, tritoni, precum si pesti, mormoloci, soareci, pasari mici, chiar si cu unele insecte.<br /></div><br /><div style="text-align: justify;">Perioada de reproducere incepe primavara (aprilie - mai), imediat dupa ce au iesit din hibernare. Poanta fiind depusa de femela la mica adancime in soluri afanate si umede prin lunile iunie - august. Poanta are aspectul unui ciorchine, in general avand 10 - 20 de oua. Ouale eclozeaza, in functie de temperatura si umiditate dupa cca 10 saptamani, puii avand cam 15-20 cm lungime devenind repede independenti.<br /></div><div style="text-align: justify;">Masculii ajung la maturitatea sexuala pe la varsta de trei ani, dupa aceasta varsta ei naparlind de 2 ori pe an, iar femela ajuge la maturitate dupa cel de-al 4-lea sau al 5-lea an, dupa aceasta varsta ea naparlind o singura data pe an.<br /></div><br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://www.herpfolio.net/wp-content/photos/snakes-1/Natrix_natrix_1.jpg"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 720px; height: 479px;" src="http://www.herpfolio.net/wp-content/photos/snakes-1/Natrix_natrix_1.jpg" alt="" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;">Dusmanii naturali sunt reprezentati de pasarile rapitoare, pasarile acvatice (ex. barza) sau mai rar de arici!<br /></div><br /><div style="text-align: justify;">Prin lunile octombrie - noiembrie, cand temperaturile sunt destul de scazute acesta intra in hibernare, iernad in vizuini abandonate de iepure, la radacinile copacilor, in crapaturile din stanci si sol.<br /></div><br /><div style="text-align: justify;">In ultima vreme prinzand amploare terraristica, animalele cu sange rece ca serpii au devenit repde indragiti de cei pasionati de reptile si pe langa speciile exotice nu mica mi-a fost mirarea cand am vazut ca si Natrix natrix este printre serpii preferati din terrarii.<br /></div><div style="text-align: justify;">Desi este o specie comuna in Romania, neaflanduse deocamdata pe lista rosi a speciilor, totusi datorita miturilor populare, lipsei de informare sau prostiei omenesti, acesti serpi sunt adesea omorati, nu numai de poluare ci si de mana oamenilor inconstienti care nu inteleg rolul lor important in natura!<br /></div><div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/2938966707382345075-8052866601299397542?l=zoologysp.blogspot.com' alt='' /></div>Iosob Gabriel Alinnoreply@blogger.com4tag:blogger.com,1999:blog-2938966707382345075.post-69468646482743862032009-04-07T12:52:00.001-07:002010-08-08T02:18:26.515-07:00<div style="text-align: justify;"><div style="text-align: center;"><span style="font-weight: bold;">Emys orbicularis (Linnaeus 1758)</span><br /></div><br />Una din cele mai cunoscute specii de testoase din Europa face parte din <span style="font-style: italic;">Regnul Animalia, Filum Cordata, Clasa Reptilia, Ordinul Cheloni, Familia Emydidae, Genul Emys, Specia orbicularis</span>.<br /><span style="font-weight: bold;">Testoasa de apa</span>, asa cum e numita popular, este raspandita pe un areal mare, ce cuprinde Europa, Asia Occidentala si Africa de Nord-Vest. In Romania, ea a fost raspandita pe aproape tot cuprinsul tarii.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TF51yryph_I/AAAAAAAAA1U/PfEGDrXpY1U/s1600/CIMG5904.jpg"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 266px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/TF51yryph_I/AAAAAAAAA1U/PfEGDrXpY1U/s320/CIMG5904.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5502965308302395378" border="0" /></a><br /><div style="text-align: center; font-weight: bold;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Specie de <span style="font-style: italic;">talie mica spre mijlocie</span>, are corpul bine inchis intr-o <span style="font-weight: bold;">carapace</span> dura, osificata, acoperita cu placi de natura cornoasa. Placa anala a carapacei este intreaga, nedevizibila, coada scurta, fara terminatie cornoasa.Carapacea este diferita in functie de varsta, avand o forma relativ rotunda la tineret, iar la adult forma fiind ovala.<br />La adulti, carapacea are fondul cafeniu-intunecat, cafeniu-rosiatic sau negru cu pete rotunde sau linii intrerupte galbene, mai mult sau mai putin numeroase, dispuse in raze pe fiecare dintre placi , iar plastronul galben deschis sau galben-roscat, cafeniu sau aproape complet negru. Coada cu solzi in verticil mai mult sau mai putin proeminenti. Culoarea epidermei este foarte variabila, cu tesutul de nuanta ce se extinde de la brun pana la negru, pe suprafata careia se gasesc raspandite mici pete sau linii de culoare galbena. Capul la mascul de obicei colorat deasupra in cafeniu cu spirale negre,iar la femela patat cu galben.<br /><span style="font-weight: bold;">Membrele</span> sunt foarte puternice, ca la toti chelonienii, cu labe puternice si palmate, prevazute cu gheare lungi si puternice, in numar de 5 la membrele anterioare si 4 la cele posterioare. Ghearele unite printr-o membrana interdigitala, care le permite deplasarea usoara in apa.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S1RdL165NbI/AAAAAAAAAgg/0VEgrT89nPU/s1600-h/Emys,+Trachemys+-+fila+de+determinare.jpg"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 205px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S1RdL165NbI/AAAAAAAAAgg/0VEgrT89nPU/s320/Emys,+Trachemys+-+fila+de+determinare.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5428065908922332594" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;">Este o <span style="font-style: italic;">specie agila</span>, deplasandu-se usor in apa, unde obisnuieste sa se si hraneasca. Carnivor ferce, isi asteapta prada plutind printre vegetatia acvatica. <span style="font-weight: bold;">Prada</span> care se apropie este prinsa prin destinderea fulgeratoare a gatului si omorata rapid prin miscarile repetate ale mexilarelor. Dupa aceea, testoasa se retrage sub apa, unde prada este sfasiata in bucati. Hrana acestor testoase o constituie: crustaceele, nevertebratele terestre, rozatoarele, chiar pasarile tinere, pesti, insecte, viermi si foarte rar, unele componente vegetale.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S1RgF08TkII/AAAAAAAAAg4/gQ55SHarqhQ/s1600-h/Emys_orbicularis_llenica_06.jpg"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 245px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S1RgF08TkII/AAAAAAAAAg4/gQ55SHarqhQ/s320/Emys_orbicularis_llenica_06.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5428069104115486850" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;">Ii place mult <span style="font-style: italic;">sa stea la soare</span> pe marginea apei sau pe diferiti busteni, dar la cea mai mica alarma se arunca in apa si dispare.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S1RhBDStfvI/AAAAAAAAAhA/Sj23h-ekEV0/s1600-h/Emys.jpg"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 307px; height: 320px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S1RhBDStfvI/AAAAAAAAAhA/Sj23h-ekEV0/s320/Emys.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5428070121579839218" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;">LA o luna dupa imperechere femela sapa in pamantul afanat o groapa in care depune 3 pana la 16 oua. <span style="font-weight: bold;">Ouale</span> au aspecul oualelor de porumbel. Femela acopera groapa cu pamant iar locul e netezit astfel ca nici un duman sa nu le descopere.<br /></div><div style="text-align: justify;">Zoologul, ihtiologul, hidrobiologul, economistul, ecologul, oceanologul, muzeologul Grigore Antipa a observat ca, in Delta Dunarii, testoasele se urca pe trunchiul inclinat al salciilor si isi depun ouale in scorburi la o inaltime apreciabila de suprafata apei, ferindu-le de inec in timpul inundatiilor.<br /></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-style: italic;">Clocirea</span> dureaza, in functie de temperatura solului, 3-6 luni. De obicei puii apar, cel mai adesea, in toamna sau primavara anului urmator spargand coaja cu ajutorul unui dinte de eclozare de natura cornoasa, situat pe maxilarul superior.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S1Re3O2F9lI/AAAAAAAAAgw/ZrparM_Qj3c/s1600-h/Emys_orbicularis_hatching_05May04.JPG"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 227px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S1Re3O2F9lI/AAAAAAAAAgw/ZrparM_Qj3c/s320/Emys_orbicularis_hatching_05May04.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5428067753859085906" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;">Desi este o specie forte <span style="font-style: italic;">legata de apa</span>, testoasa efectuiaza uneori <span style="font-style: italic;">migratii</span> <span style="font-style: italic;">pe uscat </span>in cautarea altor zone de locuit, daca baltile initiale au secat sau nu ii mai ofera hrana.<br /></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-style: italic;">Dusmanii</span> naturali ai testoasei de apa sunt: vidrele, porcii mistreti, ariciul si cioara, fiind vizate in special ouale si puii acestei specii.<br /></div><br /><object width="425" height="344"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/MoeTlemm52g&amp;hl=en&amp;fs=1"><param name="allowFullScreen" value="true"><param name="allowscriptaccess" value="always"><embed src="http://www.youtube.com/v/MoeTlemm52g&amp;hl=en&amp;fs=1" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="425" height="344"></embed></object><br /><br /><div style="text-align: justify;"><span style="font-weight: bold;">Specia orbicularis</span> este inclusa in cartea rosie. Declinul grav al acestei specii se datoreaza în principal distrugerii, degradării şi fragmentării habitatului, prin poluare (cu reziduuri industriale, pesticide şi îngrăşăminte agricole şi ape fecaloid-menajere) şi expansiunea amenajărilor industriale, rezidenţiale şi turistice, este ocrotita de lege in toate tarile unde este prezenta.<br /></div><div style="text-align: justify;">De asemenea este ameninţată şi prin colectarea ilegală pentru comercializare. Emys orbicularis, nu de putine ori, este intalnita in terrarii ca animal de companie.<br /></div><div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/2938966707382345075-6946864648274386203?l=zoologysp.blogspot.com' alt='' /></div>Iosob Gabriel Alinnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2938966707382345075.post-71768130036976291012009-04-06T15:00:00.002-07:002010-04-08T12:55:59.993-07:00<div style="text-align: center;"><span style="font-weight: bold;">Corvus frugilegus (Linnaeus, 1758)</span><br /></div><br /><div style="text-align: justify;">O specie cu un numar mare de indivizi, in general cuibareste in zone de campie in colonii mari.Penajul acestor pasari este negru cu reflexii violacee. Are un cioc ascuţit şi puternic foarte putin incovoiat spre varf.<br /></div><div style="text-align: justify;">Isi instaleaza cuibul in arbori. Pe acelasi copac pot exista pana la cateva zeci de cuiburi daca spatiul le permite. Imperecherea incepe in luna martie, femela de Corvus frugilegus depunand un numar de 5-8 oaua, ce au o culoare verzue cu mici pete, pe care le cloceste 18-20 de zile, in acest timp ea fiind hranita de mascul. Dupa ce ies puii din ou si femela isi hraneste puii, acestia parasesc cuibul la varsta de o luna si ajung la maturitatea sexuala dupa aproximativ un an.<br /></div><br /><object height="344" width="425"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/14WKqaazpnw&amp;hl=en&amp;fs=1"><param name="allowFullScreen" value="true"><param name="allowscriptaccess" value="always"><embed src="http://www.youtube.com/v/14WKqaazpnw&amp;hl=en&amp;fs=1" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" height="344" width="425"></embed></object><br /><br /><div style="text-align: justify;">Ciorile consuma hrana de natura vegetala si animala, de la viermi, gasteropode, insecte, larve, mamifere mici, sau ocazional păsărele sau ouăle acestora, consuma de asemenea cadavre, fructe, diferite seminţe vegetale ca şi cele de pe semănătură pe care le scot cu ciocul din pământ, de aceea este o specie daunatoare economiei agricole, putund fi capabila de destrugere in masa a culturilor.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SdzYltNHpQI/AAAAAAAAAWw/gJ13cAKZVnw/s1600-h/800px-Corvus_frugilegus_distribution.png"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 197px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SdzYltNHpQI/AAAAAAAAAWw/gJ13cAKZVnw/s320/800px-Corvus_frugilegus_distribution.png" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5322367001946465538" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;">Este o zburatoare buna, putand fi usor recunoscuta dupa croncanit, interesant e faptul ca isi poate schimba tonalitatea daca isi saluta perechea sau este agresiva.<br /></div><div style="text-align: justify;">Pasare de zi, poate fi vazuta in timpul zilei, de dimineata pana seara tarziu, zburand in stoluri pe ogoare in cautarea hranei.<br /></div><div style="text-align: justify;">Poate fi migratoare sau sedentara, in functie de temperaturile scazute.<br /></div><div style="text-align: justify;">Si conform IUCN <span style="font-style: italic;">Corvus frugilegus</span> este specie nepericlitata.<br /></div><br /><br /><span style="font-weight: bold;">Mai puteti citi despre:</span><br /><br /><div style="text-align: center;"><a style="font-style: italic; font-weight: bold;" href="http://zoologysp.blogspot.com/2010/04/streptopelia-decaocto-sau-gugustiucul.html">- Streptopelia decaocto sau Gugustiucul</a><br /><a style="font-style: italic; font-weight: bold;" href="http://zoologysp.blogspot.com/2009/04/pica-pica-sau-cotofana.html">- Pica pica sau Cotofana</a><br /><a style="font-style: italic; font-weight: bold;" href="http://zoologysp.blogspot.com/2009/04/anas-platyrhynchos-sau-rata-mare_06.html">- Anas platyrhynchos sau Rata mare</a></div><div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/2938966707382345075-7176813003697629101?l=zoologysp.blogspot.com' alt='' /></div>Iosob Gabriel Alinnoreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-2938966707382345075.post-31489513866999278292009-04-06T14:52:00.000-07:002010-03-31T09:16:23.340-07:00<div style="text-align: center;"><span style="font-weight: bold;">Pica pica (Linnaeus, 1758)</span><br /></div><br /><div style="text-align: justify;">O specie nativa, strict sedentara. Cuibareste atat in copaci inalti cat si in arbustii de pe malul raurilor, face parte din familia corvidelor, este de marimea unui porumbel si are o coada lunga.<br /></div><div style="text-align: justify;">Cuibul si-l construeste din bete, spini, cu intarituri laterale, tapetat la interior cu lut. La exterior forma cuibului este sferica.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SdzJTrLl4qI/AAAAAAAAAWo/747WiS5UOwU/s1600-h/Pica+pica+imagine.jpg"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 276px; height: 320px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SdzJTrLl4qI/AAAAAAAAAWo/747WiS5UOwU/s320/Pica+pica+imagine.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5322350199491125922" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;">Femela depune un numar de 5-7 oua in aprilie pe care le cloceste aproximativ 17-18 zile.<br /></div><div style="text-align: justify;">Coloritul, pe spate negru, cu reflectii albastrui pe coada si aripi, iar cu penele de pe piept si de pe partea inferioara a aripilor, albe.<br /></div><br /><object height="344" width="425"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/j1V5ZpA9TpI&amp;hl=en&amp;fs=1"><param name="allowFullScreen" value="true"><param name="allowscriptaccess" value="always"><embed src="http://www.youtube.com/v/j1V5ZpA9TpI&amp;hl=en&amp;fs=1" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" height="344" width="425"></embed></object><br /><br /><div style="text-align: justify;">Este o specie nepereclitata, ce a primit mai multe denumiri in functie de zonele tarii, de exemplu in Moldova "stiricea", in Transilvania "vrasca" "frasca" "sarcoi", in Banat "ciorcobara" "ciorcusa", dar cel mai des intalnita este denumirea de "tarca"!</div><div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/2938966707382345075-3148951386699927829?l=zoologysp.blogspot.com' alt='' /></div>Iosob Gabriel Alinnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2938966707382345075.post-24894083231265156332009-04-06T13:57:00.000-07:002010-03-31T09:15:56.835-07:00<div style="text-align: center;"><span style="font-weight: bold;">Pelophylax esculenta (Linnaeus, 1758)</span><br /></div><br /><div style="text-align: justify;">Este o specie mai mica decat Rana ridibunda (broasca mare de lac), specie euritropa, poate fi gasita in aproape orice tip de habitat, mai mult activa ziua si ii place sa stea pe malul apei la soare.<br /></div><br /><div style="text-align: justify;">Masculul intre 6-9 cm si femela intre 9-12 cm. Au botul rotunjit, cu ochi foarte proeminenti asezati latero-superior, timpanul bine evidentiat, dinti vomerieni dispusi in doua grupe. Pielea neteda, la unele exemplare mai mult sau mai putin aspra.<br /></div><br /><span style="font-weight: bold;">Culoarea</span><br /><br /><div style="text-align: justify;">Spatele verde, uneori cenusiu, albastrui, cafeniu, verde-albastrui sau intunecat cu pete si marmorari neregulate, cafenii sau negre, uneori cu dunga pe sira spinarii, mai luminoasa. Ventral albicios-uniforma sau patata cu negru.<br /></div><br /><br /><object height="344" width="425"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/JoenWIawPPs&amp;hl=en&amp;fs=1"><param name="allowFullScreen" value="true"><param name="allowscriptaccess" value="always"><embed src="http://www.youtube.com/v/JoenWIawPPs&amp;hl=en&amp;fs=1" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" height="344" width="425"></embed></object><br /><br /><br /><br /><div style="text-align: justify;">Specie predominant acvatica ce adora sa stea pe malul apei sa se incalzeasca la soare.<br /></div><br /><div style="text-align: justify;">Hiberneaza atat pe uscat cat si in apa, adultii preferand de obicei sa stea pe fundul apei, iar cei mai tineri prefera sa hiberneze pe uscat.<br /></div><div style="text-align: justify;">Perioada de imperechere are loc in aprilie-mai. Femela depunand cca 5000 de oua in gramezi care se lasa la fundul apei, dezvoltarea embrionara dureaza cca 6-7 zile dupa care devin larve si mormoloci dupa cca 2-3 saptamani. Pontele ce au fost depuse mai tarziu pot ierna in stadiu de mormoloc, mormolocii devin broscute dupa cca 3-4 luni. Maturitatea sexuala poate fi atinsa de catre mascul dupa prima hibernare iar la femele dupa a doua hibernare!<br /></div><div style="text-align: justify;">Se hraneste cu moluste, viermi, insecte, larve si icre putand fi daunatoare faunei piscicole.<br /></div><br /><br /><object height="344" width="425"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/sShetJWz3EA&amp;hl=en&amp;fs=1"><param name="allowFullScreen" value="true"><param name="allowscriptaccess" value="always"><embed src="http://www.youtube.com/v/sShetJWz3EA&amp;hl=en&amp;fs=1" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" height="344" width="425"></embed></object><br /><br /><br /><div style="text-align: justify;">Specia este raspandita in cea mai mare parte a Europei dupa cum urmeaza:<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SdxhDmWvnUI/AAAAAAAAAWg/DBC6jlHYHK8/s1600-h/Rana+esculenta.JPG"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 222px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SdxhDmWvnUI/AAAAAAAAAWg/DBC6jlHYHK8/s320/Rana+esculenta.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5322235574108527938" border="0" /></a><br /><div style="text-align: center;"><span style="font-weight: bold;">Harta luata de pe http://www.iucnredlist.org/details/58594/rangemap</span><br /></div><br /><div style="text-align: justify;">Si nu este periclitata in prezent.<br /></div><div style="text-align: justify;">Totusi s-a descoperit ca de fapt <span style="font-style: italic;">R. esculenta</span> este o specie hibrida intre <span style="font-style: italic;">R. ridibunda</span> si <span style="font-style: italic;">R. lessonae</span> (cunoscute sub denumirea de broaste verzi sau broaste de lac), R. esculenta ramanad cea mai raspandita anura din acest trio (R. ridibunda, R. lessonae, R. esculenta).</div><div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/2938966707382345075-2489408323126515633?l=zoologysp.blogspot.com' alt='' /></div>Iosob Gabriel Alinnoreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-2938966707382345075.post-26782600805011588222009-04-06T12:08:00.002-07:002010-03-31T09:15:33.256-07:00<div style="text-align: center;"><span style="font-weight: bold;">Anas platyrhynchos (Linnaeus, 1758)</span><br /></div><br /><div style="text-align: justify;">Cel mai vechi stramos al multor specii de rate domestice, Anas platyrhynchos sau rata mare, este una din speciile de rate vazute cel mai des la noi in tara, este prezenta tot timpul anului.<br /></div><div style="text-align: justify;">Cu precadere o gasim in deosebi in zone joase, de campie, in apropierea baltilor si a raurilor unde se gaseste si stufaris.<br /></div><br /><br /><div style="text-align: justify;"><span style="font-weight: bold;">Masculul</span> are penajul cenusiu brun, cu gusa rosietica, iesindu-i in evidenta capul de o culoare verde.<br /></div><br /><object height="344" width="425"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/C5pwPeNPsGM&amp;hl=en&amp;fs=1"><param name="allowFullScreen" value="true"><param name="allowscriptaccess" value="always"><embed src="http://www.youtube.com/v/C5pwPeNPsGM&amp;hl=en&amp;fs=1" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" height="344" width="425"></embed></object><br /><br /><br /><div style="text-align: justify;"><span style="font-weight: bold;">Femela</span>, mai putin spectaculoasa decat masculul cand vine vorba de culori, este de un cafeniu criptic.<br /></div><br /><object height="344" width="425"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/yPBBtRI84is&amp;hl=en&amp;fs=1"><param name="allowFullScreen" value="true"><param name="allowscriptaccess" value="always"><embed src="http://www.youtube.com/v/yPBBtRI84is&amp;hl=en&amp;fs=1" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" height="344" width="425"></embed></object><br /><br /><div style="text-align: justify;">O specie destul de rezistenta la schimbari ale habitatului, de obicei cuibareste pe sol intre ierburi, sau in scorburi si destul de rar chiar in cuiburi de cioara.<br /></div><div style="text-align: justify;">Perioada de imperechere este in lunile martie-aprilie, femelele depunand intre 8 si 12 oua pe care le cloceste in jur de 28 de zile, puii fiind capabili sa inoate si sa se scufunde imediat dupa ce au iesit din ou si s-au uscat.<br /></div><br /><br /><object height="344" width="425"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/OY_m-6fTmbY&amp;hl=en&amp;fs=1"><param name="allowFullScreen" value="true"><param name="allowscriptaccess" value="always"><embed src="http://www.youtube.com/v/OY_m-6fTmbY&amp;hl=en&amp;fs=1" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" height="344" width="425"></embed></object><br /><div style="text-align: left;"><span style="font-weight: bold;">O familie de rate Anas platyrhynchos (rata mare)</span><br /></div><br /><div style="text-align: justify;">Specii de Anas platyrhynchos migreaza la noi din regiuni mai reci, iar in iernile geroase cand apa de pe o balta ingheata in totalitate, pasarile migreaza spre delta, sau isi gasesc adapost pe langa apele curgatoare unde apa nu este inghetata.<br /></div><br /><div style="text-align: justify;">Conform IUCN Aceasta specie nu este periclitata.</div><div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/2938966707382345075-2678260080501158822?l=zoologysp.blogspot.com' alt='' /></div>Iosob Gabriel Alinnoreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-2938966707382345075.post-13867609007737869692009-03-30T07:59:00.001-07:002010-03-30T04:14:08.044-07:00<div style="text-align: center;"><span style="font-weight: bold;">Mantis religiosa (Linnaeus, 1758)</span><br /></div><br /><div style="text-align: justify;">Face parte din Filum <span style="font-style: italic;">Artropoda</span>, Clasa <span style="font-style: italic;">Insecta</span>, Familia <span style="font-style: italic;">Mantidae</span>, Genul <span style="font-style: italic; font-weight: bold;">Mantis</span>, Specia <span style="font-style: italic; font-weight: bold;">religiosa</span>.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S1liqZYFGnI/AAAAAAAAAhI/seu7mGNhPNk/s1600-h/Copy+of+S7004709.JPG"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 239px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S1liqZYFGnI/AAAAAAAAAhI/seu7mGNhPNk/s320/Copy+of+S7004709.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5429479306277755506" border="0" /></a><br /><div style="text-align: center;"><span style="font-weight: bold;">Mantis religiosa</span>-femela<br /></div><br /><div style="text-align: justify;"><span style="font-weight: bold;">Mantis religiosa</span> este numita popular "<span style="font-style: italic;">Calugarita</span>" - datorita pozitiei primei perechi de apendici (membre). Aceasta specie este raspindită in Europa, Asia, pînă în Siberia şi Extremul Orient si Africa. Specia a fost introdusă si în America de Nord şi Australia. In Romania o gasim pe aproape intreg teritoriu tarii cu exceptia zonelor de munte, preferand zonele in care se întâlnesc lunci, stepe, la liziera pădurilor, preferând povârnişurile uscate şi însorite.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S1lm_etuBTI/AAAAAAAAAhQ/FjA5Lxq9dhA/s1600-h/Copy+of+S7004706.JPG"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 240px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S1lm_etuBTI/AAAAAAAAAhQ/FjA5Lxq9dhA/s320/Copy+of+S7004706.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5429484066534458674" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;">Adultul are capul triunghiular, articulat, foarte mobil, fiind singura insecta ce poate sa isi miste capul la 180 de grade. Aparatul bucal de tip masticator. Prezinta doua antene filiforme. Picioarele sunt bine dezvoltate, cele anterioare fiind inzestrate cu spini. Aripile anterioare sunt inguste, slab pergamentoase, iar cele posterioare late, membranoase, in stare de repaos fiind stranse sub cele anterioare. Abdomenul e alungit, voluminos, format din 6 pana la 10 segmente, se termina cu doi cerci scurti si articulati. Corpul femelei putin mai mare ca al masculului, abdomenul mai voluminos, masculul avand in general 6 segmente abdominale. Aceasta specia, are o culoare in general verde sau maronie, camuflandu-se perfect in arbori si arbusti, fiind greu de observat.<br /></div><br /><div style="text-align: center;"><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S1lqkWfKopI/AAAAAAAAAhY/TaBgP7YfD5M/s1600-h/S7003166.jpg"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 219px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S1lqkWfKopI/AAAAAAAAAhY/TaBgP7YfD5M/s320/S7003166.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5429487998515978898" border="0" /></a>Nimfa in ultimul stadiu<br /></div><br /><br /><div style="text-align: justify;">Este o specie hemimetabola (se dezvoltă prin metamorfoză incompletă). Dupa fecundare femela depune 100-300 ouă. Ouăle sunt înconjurate de o masă spumoasă, care mai apoi devine consistentă formand o capsulă chitinoasă - ooteca. Pana moarea, femela, poate depune mai multe astfel de ooteci, dupa observatiile mele acestea sunt de dimensiuni din ce in ce mai mici ca prima si probabil nu la fel de viabile. Larvele eclozează din ootecă în primăvara următoare şi se deosebesc de adulţi atît prin dimensiuni, cat şi prin unele particularităţi morfologice.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S6tH2VTZYtI/AAAAAAAAAh4/bY28iE-RAwA/s1600/S7004834.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 261px; height: 320px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S6tH2VTZYtI/AAAAAAAAAh4/bY28iE-RAwA/s320/S7004834.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5452530772619125458" border="0" /></a><br /><div style="text-align: center;">Mantis religiosa - femela - depunerea coconului cu oua<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S6tI6bxTeeI/AAAAAAAAAiA/APKH8qi9f4U/s1600/S7004947.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 238px; height: 320px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S6tI6bxTeeI/AAAAAAAAAiA/APKH8qi9f4U/s320/S7004947.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5452531942586284514" border="0" /></a><br /><div style="text-align: center;">Cocon de oua dupa cateva ore de la depunere<br /></div><br /><div style="text-align: justify;">Dupa sase naparliri larva se transforma in insecta adulta. Atat adultii, cat si larvele sunt pradatori, consumand in special diptere (muste), insa se hranesc foarte bine si cu greieiri si lacuste. Speciei ii este caracteristic "canibalismul" (in majoritatea cazurilor, dupa fecundare, femela devoreaza masculul). Acest fapt de multe ori este considerat un act de cruzime, dar nu este asa. Masculul se sacrifica pentru supravietuira speciei, proteinele lui fiind folosite pentru formarea si dezvoltarea oualelor.<br /></div><br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7HHGyvTK-I/AAAAAAAAAiI/TLY_skfTgVE/s1600/S7004706.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 234px; height: 320px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7HHGyvTK-I/AAAAAAAAAiI/TLY_skfTgVE/s320/S7004706.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5454359543235685346" border="0" /></a><br /><div style="text-align: justify;">In ultimii ani aceasta insecta se creste si in captivitate fiind un excelent animal de companie pentru cei mici, dar nu numai pentru ei. Desi rareori agresiva, aceasta specie nu necesita decat un mic terrariu, bine plantat (de preferat plante naturale), hrana (la 2-3 zile) si o intretinere minima a terrariului. Aceste bijuterii ale naturii se pot achizitiona de la Pet-Shopuri sau prin comanda de la diferiti crescatori. In Romania sunt putini cei care se ocupa cu vanzarea acestor nevertebrate, preferand sa comercializeze exemplare exotice fiind mai spectaculoase ca aspect.<br /></div><br /><br /><div style="text-align: justify;"><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7HczHe20qI/AAAAAAAAAiY/6fKdf6R4Mgk/s1600/colaj+matis.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 216px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7HczHe20qI/AAAAAAAAAiY/6fKdf6R4Mgk/s320/colaj+matis.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5454383394462290594" border="0" /></a>Deocamdata aceasta specie nu este pe cale de disparitie, totusi ca masuri de protectie putem aminti : conservarea si protejarea biotopilor caracteristici; interzicerea colectarii speciei de catre colectionarii amatori.</div><div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/2938966707382345075-1386760900773786969?l=zoologysp.blogspot.com' alt='' /></div>Iosob Gabriel Alinnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2938966707382345075.post-20166310223690701512009-03-28T01:53:00.000-07:002010-05-14T21:18:29.813-07:00<div style="text-align: justify;"><div style="text-align: center;"><span style="font-weight: bold;">Pelobates fuscus (Laurenti, 1768)</span><br /></div><br />Broastele pentru oamenii de rand au constituit dintotdeauna un subiect tabu, desi sunt bijuterii ale naturii, ei le considera respingatoare si de multe ori aceste animale au de suferit de pe urma unei intersectari cu cel mai destept animal al planetei (omul).<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/Sc3n-pj1hPI/AAAAAAAAATs/QKIpHawuO58/s1600-h/Pelobates+fuscus+2.JPG"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 276px; height: 320px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/Sc3n-pj1hPI/AAAAAAAAATs/QKIpHawuO58/s320/Pelobates+fuscus+2.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5318161798488491250" border="0" /></a><br /><div style="text-align: center;"><span style="font-weight: bold;">Pelobates fuscus in timp ce sapa in sol</span><br /></div><br /><br /><div style="text-align: justify;"><span style="font-weight: bold;">Pelobates fuscus</span> - aceasta anura este prezenta in habitate ce contin pamant nisipos sau lutos, afanate, in care sa se poata ingropa usor. Dar ce este mai importanta este prezenta unui mediu acvatic unde sa isi poata depune ponta si unde sa se poata dezvola in primul stadiu de viata. In Romania o gasim in zonele de ses si de deal unde gaseste conditii favorabile.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/Sc5Kco1HofI/AAAAAAAAAT0/fKqhy65z1kM/s1600-h/raspandire+pelobates+fuscus.JPG"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 246px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/Sc5Kco1HofI/AAAAAAAAAT0/fKqhy65z1kM/s320/raspandire+pelobates+fuscus.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5318270065828143602" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;">Corpul acestei broaste este indesat, de dimensiuni medii (cca 5-7 cm), tegumentul este neted pe partea dorsala (pe spate) are o culoare cafenie deschis, cenuşie, alb sau gălbui cu pete roscate mai mult sau mai putin mari, cu benzi lungitudinale late, roscate sau verzi-maslinii de o parte si alta a sirei spinarii, pe partea ventrala (pe burta) au culoarea alb-murdar, nepatat sau cu pete si puncte cafenii. Botul rotunjit. Membrele sunt puternice, cele posterioare sunt scurte si robuste, de unde rezulta ca nu sunt folosite la sarit. Caracteristica este dezvoltarea tubercului metatarsian intern, care este foarte mare, comprimat, ca o lopata. Acesta este folosit pentru a se ingropa in sol.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/Sc8x04EZbvI/AAAAAAAAAT8/YhSI_Vwkq98/s1600-h/Pelobates_fuscus02a.jpg"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 223px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/Sc8x04EZbvI/AAAAAAAAAT8/YhSI_Vwkq98/s320/Pelobates_fuscus02a.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5318524469421633266" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;">Masculul in general mai mic decat femela, nu prezinta sac vocal, in perioada de imperechere <span style="font-weight: bold;">(martie - aprilie)</span> scoate totusi un sunet cu tonalitate joasa, desi acel sunet este scos in apa, el se aude foarte bine si la suprafata si seamana mai mult cu un ciocanit. Prefera in general baltile mai adanci, unde formeaza aglomerari de indivizi. Spre deosebire de alte broaste ce se imperecheaza la suprafata apei, aceasta specie prefera fundul baltilor unde femela isi depune ouale, ele fiind inconjurate de mucus, ce formeaza un cordon pe mai multe randuri, desfasurat cordonul poate masura pana la un metru, adapostind intre 480 si 3000 mii de oua.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/Sc82yeAZW6I/AAAAAAAAAUE/D2INOpe4tN4/s1600-h/30428.jpg"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 229px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/Sc82yeAZW6I/AAAAAAAAAUE/D2INOpe4tN4/s320/30428.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5318529925623929762" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;">Dezvoltarea embrionara dureaza de obiciei intre 5 si 11 zile, iar dezvoltarea postembrionara (larvara - trecerea de la mormoloc la broscuta) dureaza de obicei intre 56 si 110 zile. Sunt capabile sa hiberneze in diferite stadii postlarvare in ape neinghetate, cu o temperatura medie de 4 grade, putand sa isi termine metamorfoza in urmatoarea primavara sau vara! S-a observat ca mormolocii ce hiberneaza sunt mai mari decat cei care isi duc pana la capat metamorfoza intr-un sezon. Dar exista si dezavantaje, o perioada mai lunga in stadiu larvar, fac ca specia sa fie sensibila la calitatea apei.<br /></div><br /><object width="425" height="344"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/J-mH3OjC5wk&amp;hl=en&amp;fs=1&amp;color1=0x3a3a3a&amp;color2=0x999999"><param name="allowFullScreen" value="true"><param name="allowscriptaccess" value="always"><embed src="http://www.youtube.com/v/J-mH3OjC5wk&amp;hl=en&amp;fs=1&amp;color1=0x3a3a3a&amp;color2=0x999999" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="425" height="344"></embed></object><br /><div style="text-align: center;"><span style="font-weight: bold;">Mormoloc de Pelobates fuscus - filmulet facut de ionut86g</span><br /></div><br /><div style="text-align: justify;">Mormolocul ajunge la dimensiuni foarte mare 9 - 10 cm cu tot cu coada, rar 14 cm, coada ascutita si mai lunga decat corpul. La inceput mormolocii stau pe fundul baltii, mai tarziu dupa ce cresc putin ei tind sa stea mai mult pe langa plante, si apar din ce in ce mai des la suprafata.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/Sc85HAfRq0I/AAAAAAAAAUM/FbPeRP4RUg8/s1600-h/Mormoloc+hila...JPG"><br /></a><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S-4gT9gkdHI/AAAAAAAAAtI/eYv1l8CoHCg/s1600/Pelobates_fuscus_czech_republic_na_plachte.jpg"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 296px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S-4gT9gkdHI/AAAAAAAAAtI/eYv1l8CoHCg/s320/Pelobates_fuscus_czech_republic_na_plachte.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5471346124602504306" border="0" /></a><br /><div style="text-align: justify;">Metamorfoza completa de obici are loc in <span style="font-weight: bold;">iulie-septembrie</span>, iar broasca ajunge la maturitatea sexuala dupa 3 ani. Dupa cum am mai zis pot hiberna in stadiul de larva. Forma gurii mormolocului este caracteristica, avand un cioc negru si cornos. Coloritul dorsal este brun-galbui, uneori cu pete mici negre, iar ventral mai deschis.<br /></div><br /><object width="425" height="344"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/g5yCnGmrc3Q&amp;hl=en&amp;fs=1&amp;color1=0x3a3a3a&amp;color2=0x999999"><param name="allowFullScreen" value="true"><param name="allowscriptaccess" value="always"><embed src="http://www.youtube.com/v/g5yCnGmrc3Q&amp;hl=en&amp;fs=1&amp;color1=0x3a3a3a&amp;color2=0x999999" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="425" height="344"></embed></object><br /><div style="text-align: center;"><span style="font-weight: bold;">Mormoloci de pelobates fuscus ce au hibernat - filmulet facut de ionut86g</span><br /></div><br /><div style="text-align: justify;">Ochi lor cu pupile verticale ne spun ca Pelobatesul nostru este un animal nocturn, cu exceptia perioadelor de reproducere. In timpul zilei de obicei se ingroapa, in perioade de seceta putand ajunge la adancimi mari de pana la 2 metri, ele pot folosi adaposturile din pamant facute de alte animale sau si le pot sapa singure cu ajutorul tuberculelor metatarsiene, ce dau mebrului posterior aspect de lopata.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/Sc86LkbwbRI/AAAAAAAAAUU/TSh_GkXIY1M/s1600-h/Pelobates+fuscus+2.JPG"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 264px; height: 320px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/Sc86LkbwbRI/AAAAAAAAAUU/TSh_GkXIY1M/s320/Pelobates+fuscus+2.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5318533655380913426" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;">Mormolocul se hraneste cu detritus si plante, in deosebi alge, dar din dieta lor nu lipsesc nevertebrate precum puricii de balta, ciclopi si chiar moluste. Ca adult se hraneste cu nevertebrate, in special insecte si arahnide.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/Sc88FJRq3wI/AAAAAAAAAUc/lEnASFWnECs/s1600-h/mormoloc-342.jpg"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 253px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/Sc88FJRq3wI/AAAAAAAAAUc/lEnASFWnECs/s320/mormoloc-342.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5318535744034889474" border="0" /></a><br />Are destui dusmani naturali, in special nevertebrate, cum ar fi viermi paraziti. Dintre vertebrate dusmanii lor naturali sunt pasarile de apa, pasarile rapitoare de noapte si serpii.<br /><div style="text-align: justify;">Cand este prinsa, scoate un sunet similar cu a unui miorlait, iar glandele cutanate secreta un miros slab de usturoi stricat.<br /><br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/Sc8_415YPEI/AAAAAAAAAUw/n7mrToR0Yn4/s1600-h/CopyofS7004936.jpg"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 224px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/Sc8_415YPEI/AAAAAAAAAUw/n7mrToR0Yn4/s320/CopyofS7004936.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5318539930720812098" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;">Pelobates fuscus, este o specie extrem de vulnerabila, in primul rand pentru conditiile de habitat pe care le prefera. In ce priveste calitatea apei si a structurii solului. Poluarea, in special a mediului acvatic, produsa de industrializare, pesticide, fertilizatori minerali, apa menajera, etc., deasemenea si alte activitati cum ar fi urbanizarea, sau activitatile noastre recreative din natura, duc la distrugerea si prin urmare diminuarea habitatelor cu o importanta deosebita pentru specie si nu numai.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/Sc89vpxpN3I/AAAAAAAAAUo/sXvohA5f_dg/s1600-h/P6110026.JPG"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 251px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/Sc89vpxpN3I/AAAAAAAAAUo/sXvohA5f_dg/s320/P6110026.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5318537573825066866" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;">Aceasta specie poate trai chiar si in orase mari daca conditiile de trai sunt favorabile, e adevarat ca abundenta lor scade. Aceste broaste pot trai sub pamant chiar si 8 luni fara a iesi la suprafata. Specie pe cale de disparitie, din genul Pelobates, la noi in tara mai este prezenta specia Pelobates syriacus.<br /></div><br /><br /><br /><span style="font-weight: bold;">Fotografii - Copiright © ionut grosu</span><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SfxD7KDD8kI/AAAAAAAAAY0/_CHTCvNYu9w/s1600-h/fuscus-6.JPG"><img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 200px; height: 150px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SfxD7KDD8kI/AAAAAAAAAY0/_CHTCvNYu9w/s200/fuscus-6.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5331210742488363586" border="0" /></a><br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SfxDqK7qcYI/AAAAAAAAAYU/SVyTKlRwm7I/s1600-h/fuscus-2.JPG"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 200px; height: 150px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SfxDqK7qcYI/AAAAAAAAAYU/SVyTKlRwm7I/s200/fuscus-2.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5331210450667991426" border="0" /></a><br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SfxDyG-pACI/AAAAAAAAAYk/j5LMIMxk6ic/s1600-h/fuscus-4.JPG"><img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 200px; height: 200px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SfxDyG-pACI/AAAAAAAAAYk/j5LMIMxk6ic/s200/fuscus-4.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5331210587045691426" border="0" /></a><br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SfxDts9bvII/AAAAAAAAAYc/byi_C32HD5w/s1600-h/fuscus-3.JPG"><img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 200px; height: 150px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SfxDts9bvII/AAAAAAAAAYc/byi_C32HD5w/s200/fuscus-3.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5331210511341829250" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: center;"><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SfxD2wA4NlI/AAAAAAAAAYs/w2tdua4nZ6s/s1600-h/fuscus-5.JPG"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 200px; height: 150px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SfxD2wA4NlI/AAAAAAAAAYs/w2tdua4nZ6s/s200/fuscus-5.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5331210666780407378" border="0" /></a><br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SfxDlllY58I/AAAAAAAAAYM/nTXMRc0Y_E8/s1600-h/fuscus-1.JPG"><img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 200px; height: 198px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/SfxDlllY58I/AAAAAAAAAYM/nTXMRc0Y_E8/s200/fuscus-1.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5331210371922978754" border="0" /></a><div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/2938966707382345075-2016631022369070151?l=zoologysp.blogspot.com' alt='' /></div>Iosob Gabriel Alinnoreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-2938966707382345075.post-81427545987132501602009-03-25T03:01:00.000-07:002010-04-08T03:50:22.954-07:00<div style="text-align: justify;">Pentru primul articol am ales sa vorbesc despre niste animale foarte simpatice, care mie imi plac enorm de mult, desi multi detesta aceste bijuterii ale naturii, cu siguranta fac o mare greseala.<br /></div><div style="text-align: justify;"><div style="text-align: justify;">Prin urmare voi vorbi despre familia Lycosydae in general ce face parte dintr-un grup mai mare numit Araneae.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/ScoDSQuT1AI/AAAAAAAAASs/v_qMpjqyaTY/s1600-h/L1.JPG"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 236px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/ScoDSQuT1AI/AAAAAAAAASs/v_qMpjqyaTY/s320/L1.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5317065922326025218" border="0" /></a><br /><div style="text-align: center;"><span style="font-weight: bold;">Lycosa singoriensis</span><br /></div><br /><br /><div style="text-align: justify;">In tara noastra au fost identificate pana in prezent circa 82 de specii din aceasta familie reprezentate de 11 genuri (G.) si anume:<br /><br /></div><div style="text-align: center;">1. G. - Acantolycosa<br />2. G. - Pardosa<br />3. G. - Alopecosa<br />4. G. - Aretosa<br />5. G. - Hygolyeosa<br />6. G. - Lycosa<br />7. G. - Pirata<br />8. G. - Tricca<br />9. G. - Trochosa<br />10. G. - Xerolycosa<br />11. G. - Aulonia<br /></div><br /><span style="font-weight: bold;">Morfologia externa</span><br /><br />Lycosidele cuprind specii de talie foarte variata, de la 5 la 35 mm (un exemplu foarte cunoscut este <span style="font-style: italic;">Lycosa singoriensis</span>). Corpul alcatuit, ca la toti paianjenii dintr-un cefalotorace (prosoma) si un abdomen (opistosoma), cele doua parti ale corpului fiind unite printr-un pedicel.<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/ScoIvDVo4jI/AAAAAAAAAS0/joR8uJ1NlsY/s1600-h/Lycosa+papa+7.JPG"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 234px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/ScoIvDVo4jI/AAAAAAAAAS0/joR8uJ1NlsY/s320/Lycosa+papa+7.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5317071914507231794" border="0" /></a><br /><div style="text-align: center;"><span style="font-weight: bold;">Lycosa singoriensis </span><br /></div><br /><br /><br /><div style="text-align: justify;"><span style="font-style: italic;">Tegumentul</span> acoperit de peri, cu forme si structuri diferite.<br /><span style="font-style: italic;">Prosoma</span> privita dorsal prezinta anterior o regiune cefalica unde se gasec ochii, in numar de 8, dispusi la Lycosidae in mod caracteristic pe 3 randuri.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/ScoNd4fRylI/AAAAAAAAAS8/nayItPYTOXE/s1600-h/Lycosa+papa+7.JPG"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 109px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/ScoNd4fRylI/AAAAAAAAAS8/nayItPYTOXE/s320/Lycosa+papa+7.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5317077117095234130" border="0" /></a><br /><div style="text-align: center;"><span style="font-weight: bold;">Pozitia ochilor la Lycosa singoriensis, vazut frontal si lateral.</span><br /></div><br /><br /><div style="text-align: justify;"><span style="font-style: italic;">Opistosoma</span> sau abdomenul la licoside este ovala, pe partea ventrala gasindu-se orificiul genital, stigmele respiratorii, filierele si anusul.<br /></div><br /><br /><span style="font-weight: bold;">Ciclu biologic</span><br /><br /><div style="text-align: justify;">Lycosidele sunt o parte importanta a ecosistemelor terestre, majoritatea lor ducand o viata mobila, epigee, adapostindu-se temporar in frunzar, sub pietre, in diferite crapaturi din sol, etc. Exista insa si licoside ce duc o viata hipogee, adica locuitori permanenti ale galeriilor sapate in sol (ex. Geolycosa).<br />Licosidele, ca toti paianjenii de altfel, produc cu ajutorul glandelor sericigene (filierele) panza, dar aceasta nu este folosita ca la paianjenii din familia <span style="font-style: italic;">Araneidae</span> pentru asi construi capcane in care sa isi prinda prada sau adaposturi ca paianjenii din familia <span style="font-style: italic;">Agelenidae</span>.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/ScqtB3t5wHI/AAAAAAAAATE/qVTCTgWChV4/s1600-h/Funnel-Web-Spider-hole.jpg"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 117px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/ScqtB3t5wHI/AAAAAAAAATE/qVTCTgWChV4/s320/Funnel-Web-Spider-hole.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5317252557712244850" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;">Lycosidele ierneaza de obicei in penultimul stadiu de naparlire (ca juvenili), iar primavara devin adulti dupa ultima naparlire. Data ultimei naparliri este de obici influentate de conditiile climei in special de temperatura si umiditate. La cateva zile dupa ce au devenit adulti, maturi din punct de vedere sexual, masculii construesc o panza, numita pnaza spermatica, unde isi picura putin lichid spermatic din deschiderea genitala, dupa care sperma este absorbita de ambii palpi cu ajutorul organului copulator. Dupa ce incarcatura ce va da nastere unor noi indivizi este la locul ei, masculul din familia licosa pleaca in cautarea femelelor din aceeasi specie.<br />Insa cautarea lui ar fi in zadar daca femela nu ar avea glande specializate ce produc mirosuri caracteristice si fire de matase ce sunt lasate de acestea in urma, special pentru a atrage masculii. Firele avand rol de excitanti declansatori de comportament, facand ca masculii sa reactioneze urmarind firul.<br />Intalnind femela, masculul manifesta un comportament prenuptial caracteristic.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/ScqzQ0ueunI/AAAAAAAAATM/18117h7c_gE/s1600-h/Lycosa+atac.JPG"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 227px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/ScqzQ0ueunI/AAAAAAAAATM/18117h7c_gE/s320/Lycosa+atac.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5317259411677166194" border="0" /></a><br /><div style="text-align: center;"><span style="font-weight: bold;">Femela de Lycosa singoriensis - atac</span><br /></div><br /><div style="text-align: justify;">Dupa ce a avut loc acuplarea, femela pleaca in cautarea unui loc pentru a depune ponta si construirea coconuli. Dupa ce a gasit locul potrivit aceasta tese o panza, pe aceasta panza isi depune ouale ce sunt inglobate intr-o masa lichida, apoi ouale sunt acoperite complet cu o tesatura densa de matase. Apoi faza finala, coconul este fixat de filiere si purtat de catre femela. Femelele din familia licoside sunt singurii paianjeni ce isi ancoreaza coconul cu oua de filiere si cauta sa il expuna cat mai mult la soare, acest lucru favorizand dezvoltarea embrionara, facand ca puii sa eclozeze mai repede. Cel mai important factor in dezvoltarea embrionara este caldura ce influenteaza iesirea puilor din cocon. Pentru licosidele de la noi din tara perioada dezvoltarii embrionare dureaza intre 25 - 70 de zile.<br /></div><br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/Scq6Jedbh2I/AAAAAAAAATU/Gw84Keonfmk/s1600-h/077++Lycosa+gulosa.jpg"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 220px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/Scq6Jedbh2I/AAAAAAAAATU/Gw84Keonfmk/s320/077++Lycosa+gulosa.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5317266982022383458" border="0" /></a><br /><br /><div style="text-align: justify;">Cat timp femele poarta coconul, aceasta nu se hraneste, nici dupa ce puii au iesit, o perioada de cateva zile pana la o saptamana, nu vaneaza nimic.<br />Dupa ce puii au iesit, se strang pe abdomenul mamei, daca sunt prea multi invadeaza chiar si cefalotoracele femelei si se strang in 2 -3 strate. Chiar de la aceasta varsta paianjenii descopera importanta panzei, stiu ca ancorandu-se de mama acestia nu se vor pierde. Interesant este ca aceasta catarare a puilor pe corpul mamei nu este dictata nici de miros, nici de vaz, ci de senzatia tactila provocata de peri. Dupa ce puii isi consuma rezervele viteline acestia parasesc corpul mamei si incep sa se hraneasca, dar nu inainte de a se dispersa folosind aceeasi metoda ca si ceilalti paianjeni din alte familii, si anume se urca pe cel mai inalt punct din jurul lor, tes un fir lung cu rol de parasuta, de unde isi iau "zborul" catre noi teritorii.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/ScrC2Oor4gI/AAAAAAAAATc/0utVoDnDQdk/s1600-h/10_Lycosa_signoriensis.jpg"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 234px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/ScrC2Oor4gI/AAAAAAAAATc/0utVoDnDQdk/s320/10_Lycosa_signoriensis.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5317276546961760770" border="0" /></a><br /><br /><br /><div style="text-align: justify;">In conditiile noastre climatice licosidele incep perioada de iernare prin septembrie - octombrie in stadiu de juvenil sau adult.<br /></div><br /><span style="font-weight: bold;">Hrana</span><br /><br /><div style="text-align: justify;">Licosidele ca si toti paianjenii de altfel sunt animale pradatoare, ele sunt mereu in miscare, care isi vaneaza prada prin ambuscada (de aici si numele de paianjen lup). Cat priveste prada, este foarte variata in general vaneaza insecte (diptere, himenoptere, lepidoptere, coleoptere) si chiar alte araneae.<br /></div><br /><span style="font-weight: bold;">Durata vietii</span><br /><br /><div style="text-align: justify;">Nu se stie exact cat ar putea trai un licosid, dar estimarile se fac incepand de la un an pana la 34 de luni in functie de specie. Acestia putand intra la iernat ca adulti (numai femelele) sau ca nimfe (juvenili).<br /></div><br /><span style="font-weight: bold;">Ecologie</span><br /><br /><div style="text-align: justify;">Desi poate va este greu sa credeti dar alegerea habitatului se realizeaza in functie mai ales de cerintele fiziologice ale paianjenilor (in special hrana, dar si umiditate si temperatura).<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/ScrLQvWho1I/AAAAAAAAATk/kuZuw8i_YyI/s1600-h/lycosa+vs+musca.JPG"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 248px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/ScrLQvWho1I/AAAAAAAAATk/kuZuw8i_YyI/s320/lycosa+vs+musca.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5317285798513582930" border="0" /></a><br /> <div style="text-align: center;"><span style="font-weight: bold;">Lycosa singoriensis hranindu-se</span><br /></div><br /><br /><span style="font-weight: bold;">Dusmani si paraziti</span><br /><br /><div style="text-align: justify;">Licosidele reprezinta o veriga importanta in lantul trofic terestru, astfel ele servesc ca hrana amfibienilor, reptilelor, pasarilor si chiar altor paianjeni.<br />Ca paraziti o impotanta mare o au himenopterele din genul <span style="font-style: italic;">Gelis</span> ce paraziteaza coconii licosidelor si dipterele din familia <span style="font-style: italic;">Cyrtidae</span>, genul <span style="font-style: italic;">Oncodes</span> ce traiesc ca larve parazite in abdomenul paianjenilor.<br /></div><br /><span style="font-weight: bold;">Raspandire geografica</span><br /><br /><div style="text-align: justify;">Cele circa 2000 de specii de licoside sunt raspandite pe tot globul, in afara de regiunile polare.<br />In Romania dupa cum era de asteptat paianjenii familiei licosa sunt raspanditi in toata tara sunt reprezentate de circa 82 de specii ce fac parte din 11 genuri.</div></div><br /><br /><span style="font-weight: bold;">Mai puteti citi despre:</span><br /><br /><div style="text-align: center;"><a style="font-weight: bold; font-style: italic;" href="http://zoologysp.blogspot.com/2009/05/lycosa-singoriensis-sau-tarantula.html">- Lycosa singoriensis sau Tarantula Romaneasca</a></div><div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/2938966707382345075-8142754598713250160?l=zoologysp.blogspot.com' alt='' /></div>Iosob Gabriel Alinnoreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-2938966707382345075.post-85040136658060605012009-03-24T00:54:00.001-07:002010-03-31T04:04:01.654-07:00<div style="text-align: justify;">Probabil va veti intreba de ce am ales aceast subiect, <span style="font-weight: bold; font-style: italic;">animalele</span>.<br />Prin natura lor sunt extraordinare, insa multi oameni reactioneaza negativ la vederea unor insecte sau a serpilor de exemplu. Reactia lor, de multe ori, este dusa la extrema cea mai intunecata, unde animalul are enorm de mult de suferit.<br />Desi traim intr-o lume avara dupa informatie cand vine vorba de animale sau de natura ne scufundam in mii de intrebari si presupuneri gen "Cum ar fi daca as sti?"<br />In urmatoarele articole, va voi destainui povestile animalelor din Romania, fie ele vertebrate, sau nevertebrate.</div><br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7LzYb6sfSI/AAAAAAAAAmI/Zu7YDZRZfgU/s1600/7-dintro-lovitura.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 248px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7LzYb6sfSI/AAAAAAAAAmI/Zu7YDZRZfgU/s320/7-dintro-lovitura.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5454689699835444514" border="0" /></a><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7LzUZ-mHXI/AAAAAAAAAmA/TzVaYI21QNg/s1600/embrion.jpg"><img style="float: left; margin: 0pt 10px 10px 0pt; cursor: pointer; width: 232px; height: 320px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7LzUZ-mHXI/AAAAAAAAAmA/TzVaYI21QNg/s320/embrion.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5454689630595456370" border="0" /></a><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7LzGatF0yI/AAAAAAAAAl4/ioDkaIpQk5g/s1600/oceli.jpg"><img style="float: right; margin: 0pt 0pt 10px 10px; cursor: pointer; width: 320px; height: 246px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7LzGatF0yI/AAAAAAAAAl4/ioDkaIpQk5g/s320/oceli.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5454689390272303906" border="0" /></a><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7LzAwnP1aI/AAAAAAAAAlw/JghekNp8dL0/s1600/am-ajuns-la-cer.JPG"><img style="float: left; margin: 0pt 10px 10px 0pt; cursor: pointer; width: 320px; height: 249px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7LzAwnP1aI/AAAAAAAAAlw/JghekNp8dL0/s320/am-ajuns-la-cer.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5454689293074159010" border="0" /></a><br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7LyUpuGuuI/AAAAAAAAAlg/O5mGUpL6dWQ/s1600/my-little-friends.JPG"><img style="float: left; margin: 0pt 10px 10px 0pt; cursor: pointer; width: 248px; height: 320px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7LyUpuGuuI/AAAAAAAAAlg/O5mGUpL6dWQ/s320/my-little-friends.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5454688535309630178" border="0" /></a><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7LyL3QYxwI/AAAAAAAAAlY/ZtiihybSICQ/s1600/crab-spider.JPG"><img style="float: right; margin: 0pt 0pt 10px 10px; cursor: pointer; width: 250px; height: 320px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7LyL3QYxwI/AAAAAAAAAlY/ZtiihybSICQ/s320/crab-spider.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5454688384324257538" border="0" /></a><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7LxWtPvZeI/AAAAAAAAAlQ/6BcuB4DafgU/s1600/aranea-diademata.JPG"><img style="float: left; margin: 0pt 10px 10px 0pt; cursor: pointer; width: 251px; height: 320px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7LxWtPvZeI/AAAAAAAAAlQ/6BcuB4DafgU/s320/aranea-diademata.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5454687471104124386" border="0" /></a><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7LxM7cyrOI/AAAAAAAAAlI/c3H0fVwr7eA/s1600/iesind-din-hibernare.JPG"><img style="float: right; margin: 0pt 0pt 10px 10px; cursor: pointer; width: 320px; height: 246px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7LxM7cyrOI/AAAAAAAAAlI/c3H0fVwr7eA/s320/iesind-din-hibernare.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5454687303118269666" border="0" /></a><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7LwkxERvbI/AAAAAAAAAlA/GyxaGx2tOoQ/s1600/lycosa.JPG"><img style="float: left; margin: 0pt 10px 10px 0pt; cursor: pointer; width: 320px; height: 235px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7LwkxERvbI/AAAAAAAAAlA/GyxaGx2tOoQ/s320/lycosa.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5454686613136326066" border="0" /></a><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7LwcstqdvI/AAAAAAAAAk4/tf0yUF5-MQM/s1600/lansare.JPG"><img style="float: right; margin: 0pt 0pt 10px 10px; cursor: pointer; width: 258px; height: 320px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7LwcstqdvI/AAAAAAAAAk4/tf0yUF5-MQM/s320/lansare.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5454686474528782066" border="0" /></a><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7LwW2tbl7I/AAAAAAAAAkw/lZq3Ew__wzo/s1600/mantis-religiosa.jpg"><img style="float: left; margin: 0pt 10px 10px 0pt; cursor: pointer; width: 240px; height: 320px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7LwW2tbl7I/AAAAAAAAAkw/lZq3Ew__wzo/s320/mantis-religiosa.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5454686374132946866" border="0" /></a><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7LwQutEj1I/AAAAAAAAAko/soPZB-0mYwE/s1600/in-miscare.JPG"><img style="float: right; margin: 0pt 0pt 10px 10px; cursor: pointer; width: 228px; height: 320px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7LwQutEj1I/AAAAAAAAAko/soPZB-0mYwE/s320/in-miscare.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5454686268904738642" border="0" /></a><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7LwKHlkK0I/AAAAAAAAAkg/Nkl3PYTW3nA/s1600/casa-dulce-casa.JPG"><img style="float: left; margin: 0pt 10px 10px 0pt; cursor: pointer; width: 320px; height: 270px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7LwKHlkK0I/AAAAAAAAAkg/Nkl3PYTW3nA/s320/casa-dulce-casa.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5454686155325057858" border="0" /></a><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7LwE8DN9CI/AAAAAAAAAkY/yrU879dlMrU/s1600/anure.JPG"><img style="float: right; margin: 0pt 0pt 10px 10px; cursor: pointer; width: 320px; height: 242px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7LwE8DN9CI/AAAAAAAAAkY/yrU879dlMrU/s320/anure.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5454686066328859682" border="0" /></a><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7LwAG_qTRI/AAAAAAAAAkQ/7nqpYAH5pVM/s1600/serie-cu-bubo-bubo.JPG"><img style="float: left; margin: 0pt 10px 10px 0pt; cursor: pointer; width: 230px; height: 320px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7LwAG_qTRI/AAAAAAAAAkQ/7nqpYAH5pVM/s320/serie-cu-bubo-bubo.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5454685983367384338" border="0" /></a><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7Lv7NbICYI/AAAAAAAAAkI/kl5PtwvvCSI/s1600/coleopter.jpg"><img style="float: right; margin: 0pt 0pt 10px 10px; cursor: pointer; width: 320px; height: 255px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7Lv7NbICYI/AAAAAAAAAkI/kl5PtwvvCSI/s320/coleopter.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5454685899193846146" border="0" /></a><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7LvseSV2zI/AAAAAAAAAj4/VIKoWVaMStA/s1600/prieteni-buni.JPG"><img style="float: right; margin: 0pt 0pt 10px 10px; cursor: pointer; width: 320px; height: 253px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7LvseSV2zI/AAAAAAAAAj4/VIKoWVaMStA/s320/prieteni-buni.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5454685646022368050" border="0" /></a><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7LvlCy5EAI/AAAAAAAAAjw/JZqeL2NYzWE/s1600/oryctes-nasicornis.JPG"><img style="float: left; margin: 0pt 10px 10px 0pt; cursor: pointer; width: 320px; height: 257px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7LvlCy5EAI/AAAAAAAAAjw/JZqeL2NYzWE/s320/oryctes-nasicornis.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5454685518383616002" border="0" /></a><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7Lvzn4UZQI/AAAAAAAAAkA/Jx_TLWgOwr0/s1600/salticid.JPG"><img style="float: left; margin: 0pt 10px 10px 0pt; cursor: pointer; width: 218px; height: 320px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7Lvzn4UZQI/AAAAAAAAAkA/Jx_TLWgOwr0/s320/salticid.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5454685768856659202" border="0" /></a><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7Lvb8NR4EI/AAAAAAAAAjo/wMF3HcH0Ry8/s1600/serie-cu-bubo-bubo1.JPG"><img style="float: right; margin: 0pt 0pt 10px 10px; cursor: pointer; width: 320px; height: 259px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7Lvb8NR4EI/AAAAAAAAAjo/wMF3HcH0Ry8/s320/serie-cu-bubo-bubo1.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5454685361996423234" border="0" /></a><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7LyvHu057I/AAAAAAAAAlo/v-8-fnv2al4/s1600/my-little-friends1.JPG"><img style="float: left; margin: 0pt 10px 10px 0pt; cursor: pointer; width: 254px; height: 320px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7LyvHu057I/AAAAAAAAAlo/v-8-fnv2al4/s320/my-little-friends1.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5454688990042318770" border="0" /></a><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7LvXtnA1SI/AAAAAAAAAjg/U7bRV9N5jq0/s1600/spiders.JPG"><img style="float: left; margin: 0pt 10px 10px 0pt; cursor: pointer; width: 320px; height: 242px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_54k7Q-ZpAx4/S7LvXtnA1SI/AAAAAAAAAjg/U7bRV9N5jq0/s320/spiders.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5454685289358349602" border="0" /></a><div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/2938966707382345075-8504013665806060501?l=zoologysp.blogspot.com' alt='' /></div>Iosob Gabriel Alinnoreply@blogger.com0