marți

Bombina bombina sau Izvorasul cu burta rosie

Bombina bombina (Linnaeus, 1761)

Buhaiul cu burta rosie cum mai este numit in unele zone face parte din Regnul Animalia, Phylum Chordata, Clasa Amphibia, Ordinul Anura, Familia Bombinatoridae, Genul Bombina, Specia bombina.



Din genul Bombina fac parte opt specii de broaste dintre care doua specii exista la noi in tara, Bombina bombina (specia pe care o vom prezenta astazi) si Bombina variegata sau izvorasul cu burta galbena.
Broasca raioasa de dimensiuni mici, aproximativ 4-5 cm lungime, corp indesat si turtit. Ochii sunt proeminenti si au pupila triunghiulara.



Ochiul cu pupila triunghiulara la Bombina sp.

Caracteristica acestei specii este culoarea portocalie, pana spre rosu, de pe partea ventrala (abdomen), in combinatie cu negru si puncte mici albe, varful degetelor sunt colorate in negru, aceste culori se mai numesc si culori de avertizare, specia fiind cea mai otravitoare de la noi din tara, acest lucru il poate demonstra si putinii pradatori pe care ii are. Daca izvorasul cu burta rosie este surprins pe uscat, acesta se intoarce cu burta in sus si face pe-a mortul. Totusi efectele otravii asupra omului se rezuma doar la usturime in zona ochilor si a buzelor daca ne atingem cu mana dupa ce am manipulat o astfel de bijuterie a naturii si uitam sa ne spalam pe maini.



Bombina bombina

Pe partea dorsala este colorat cenusiu - deschis, masliniu, prezinta negi glandulari grupati, colorati in negru si formeaza un model caracteristic speciei. Unele exemplare, sub 10% din populatie, pot fi colorati in verde partial sau total.




Masculul are doi saci vocali interni, acestia nu se deschid in gura; cand sunt umflati, gusa devine globulara si este mai mare decat capul. Calozitătile nuptiale sunt prezente la mascul pe partea interna a antebratului, inclusiv pe tuberculul metacarpian intern.
Se reproduce in aprilie-iunie, daca sunt conditii favorabile de mediu mai pot depune o ponta si in luna august. Masculul intra primul in apa, sensibili la conditiile de mediu isi alege cu grija balta sau iazul in care va sta in perioada de reproducere, oracae in special seara si noaptea, are un oracait caracteridstic ("unk-unk" sau "un-un") care se repeta o data la 1-4 secunde. Femela raspunde chemarilor masculului prin niste suntete slabe. In timpul copulatiei amplexul este lombar.



Ouale sunt depuse de obicei in gramezi de cate 10-100 la o ponta, dar s-au gasit si oua depuse izolat pe plante. Oul masoara 2 mm in diametru, capsula, 7-8 milimetrii la un pol fiind inchisa la culoare, maroniu spre negru, si alb-halbui la celalat pol.Dupa aproximativ 9-10 zile din oua ies larvele, acestea se vor metamorfoza prin luna septembrie -octombrie, uneori chiar mai devreme in functie de conditiile baltii. Dupa 1-3 ani aceste broscute pot deveni maturi din punct de vedere sexual si se pot imperechea.




Desi Bombina bombina este o specie de broasca raiaosa, este foarte atasata de mediul acvatic, putand trai chiar intreaga viata in apa. Specie diurna prefera baltile cu vegetatie bogata. Prin apa se deplaseaza inot, fiind o buna inotatoare, pe uscat se deplaseaza prin salturi. Este capabila de migratii lungi in timpul anului daca conditiile de mediu din habitatul pe care il ocupa devin neprielnice. Specie vulnerabila mai ales din cauza disparitiilor habitatelor folosite de aceasta specie in perioada de reproducere. Un semnal de alarma trebuie tras si trebuie luate masuri urgente in ceea ce priveste conservarea habitatelor amfibienilor in Romania.

In Germania spre exemplu Bombina bombina este in pericol de a disparea datorita desecarii baltilor si agriculturii excesive din unele zone.
In Lituania si Polonia Bombina bombina se poate confrunta cu un declin major in viitorul apropiat datorita disparitiei habitatelor si agriculturii excesive.





Aceasta specie se hraneste cu nevertebrate si larvele acestora, in special cu oligochete, insecte si moluste mici. La sfarsitul lui August si in septembrie incepe migratia spre locurile de hibernat, acestea pot fi paduri, garduri vii, beciuri, in general locuri ferite de inghet pe timpul iernii sau de inundatii primavara devreme. In zilele calduroase din septembrie si octombrie, adesea aceste broscute pot fi zarite in apropierea locurilor de hibernat hranindu-se cu diferite nevertebrate. sunt specii de ses nu urca la o altitudine mai mare de 400 m in comparatie cu ruda sa Bombina variegata pe care o gasim pana la o altitudine de 2000 m.
In Romania este prezenta peste tot in zonele de ses; ex.:Campia Romana, Baragan, Dobrogea, inclusiv Delta Dunarii, Crisana, podisul Moldovei si podisul Transilvaniei.
In sesul Dunarii exista o subspecie numita Bombina bombina danubialis, care se deosebeste de B. bombina prin culoare abdomenului negru-albastrui, punctat cu alb, iar negii de pe spate au spect de rozete cornoase.



Aceasta specie este usor de crescut in captivitate, in strainatate este comercializata in multe Pet-shopuri. Totusi in captivitate nu s-au reprodus niciodata fara tratemente hormonale.
Un alt factor ce contribuie la declinul acestei specii este capturarea din natura si vanzarea lor in magazine de profil sau in piete.



sâmbătă

Oryctes nasicornis sau Gandacul rinocer

Oryctes nasicornis (Linnaeus, 1758)

O specie din ordinul Coleoptera, familia Scarabidae. Specia se intalneste pe scara larga cu precadere in zone silvice, dar si in teritorii stepicole.


Oryctes nasicornis - mascul

Gandaucul rinocer are un ciclu reproductiv de circa 3-4 ani, iar ca adult traieste 3-4 saptamani pana la un an. Perioada activa a acestor insecte e cuprinsa intre lunile aprilie-august. Este o specie nocturna, apare la lasarea serii, ziua stand in ascunzisuri. S-a constatat ca sunt atrasi de lumini puternice.
Corpul adultilor este robust, puternic, avand o culoare castanie mai mult sau mai putin inchisa. Dimensiunea la ambele sexe variaza de la 2.5 pana la 4.3 cm. Dimorfismul sexual este pronuntat la aceasta specie masculul avand pe cap un corn puternic, arcuit catre partea posterioara. Masculul are aspectul unui rinocer, de aici si denumirea populara.
Femela nu are nici o excrescenta pe cap, ea prezinta doar un tubercul conic pe torace. Acesti gandaci in timpul vietii de adult nu se hranesc, consumand rezervele de hrana pe care le-a acumultat in timpul vietii larvare.


Oryctes nasicornis - femela

Acuplarea are loc la nivelul solului sau in interiorul acestuia. Oul are o culoare alb-galbuie si sunt depuse de catre femele in trunchiuri de copaci in putrefactie precum si in materiale vegetale aflte in descompunere sau compost.



Larva eclozeaza dupa aproximativ 2 saptamani, seamana foarte mult cu alte larve de scarabei cum ar fi Melolontha melolontha (Carabusul de mai), are o culoare deschisa, curbata sub forma literei "C". Dezvoltarea are loc prin intermediul larvar in 3 etape, numit L1, L2 si L3. De obicei se ajunge foarte repede in stadiul L3. Restul vietii petrecandul hranindu-se si hibernand in timpul iernii, pana se impupeaza si iese din sol in stadiul de imago (adult).




Larve de Oryctes nasicornis in sol

Desi nu foarte activa, prin aspectul lor placut, aceste insecte sunt crescute si in captivitate. Daca larva este pastrata intr-un terrariu in sol afanat cu multe substante vegetale in descompunere la o temperatura constanta de 25 de grade C, intreg ciclu de dezvoltare se poate realiza in aproximativ 12 luni.



Ca masuri de protectie si conservare a acestei specii, putem aminti: protejarea arborilor seculari si batrani din padurile de foioase.