Paianjenii lup sau Familia Lycosidae

Pentru primul articol am ales sa vorbesc despre niste animale foarte simpatice, care mie imi plac enorm de mult, desi multi detesta aceste bijuterii ale naturii, cu siguranta fac o mare greseala.

Prin urmare voi vorbi despre familia Lycosydae in general ce face parte dintr-un grup mai mare numit Araneae.

Lycosa singoriensis

In tara noastra au fost identificate pana in prezent circa 82 de specii din aceasta familie reprezentate de 11 genuri (G.) si anume:

1. G. - Acantolycosa
2. G. - Pardosa
3. G. - Alopecosa
4. G. - Aretosa
5. G. - Hygolyeosa
6. G. - Lycosa
7. G. - Pirata
8. G. - Tricca
9. G. - Trochosa
10. G. - Xerolycosa
11. G. - Aulonia

Morfologia externa

Lycosidele cuprind specii de talie foarte variata, de la 5 la 35 mm (un exemplu foarte cunoscut este Lycosa singoriensis). Corpul alcatuit, ca la toti paianjenii dintr-un cefalotorace (prosoma) si un abdomen (opistosoma), cele doua parti ale corpului fiind unite printr-un pedicel.

Lycosa singoriensis

Tegumentul acoperit de peri, cu forme si structuri diferite.
Prosoma privita dorsal prezinta anterior o regiune cefalica unde se gasec ochii, in numar de 8, dispusi la Lycosidae in mod caracteristic pe 3 randuri.

Pozitia ochilor la Lycosa singoriensis, vazut frontal si lateral.

Opistosoma sau abdomenul la licoside este ovala, pe partea ventrala gasindu-se orificiul genital, stigmele respiratorii, filierele si anusul.

Ciclu biologic

Lycosidele sunt o parte importanta a ecosistemelor terestre, majoritatea lor ducand o viata mobila, epigee, adapostindu-se temporar in frunzar, sub pietre, in diferite crapaturi din sol, etc. Exista insa si licoside ce duc o viata hipogee, adica locuitori permanenti ale galeriilor sapate in sol (ex. Geolycosa).
Licosidele, ca toti paianjenii de altfel, produc cu ajutorul glandelor sericigene (filierele) panza, dar aceasta nu este folosita ca la paianjenii din familia Araneidae pentru asi construi capcane in care sa isi prinda prada sau adaposturi ca paianjenii din familia Agelenidae.

Lycosidele ierneaza de obicei in penultimul stadiu de naparlire (ca juvenili), iar primavara devin adulti dupa ultima naparlire. Data ultimei naparliri este de obici influentate de conditiile climei in special de temperatura si umiditate. La cateva zile dupa ce au devenit adulti, maturi din punct de vedere sexual, masculii construesc o panza, numita pnaza spermatica, unde isi picura putin lichid spermatic din deschiderea genitala, dupa care sperma este absorbita de ambii palpi cu ajutorul organului copulator. Dupa ce incarcatura ce va da nastere unor noi indivizi este la locul ei, masculul din familia licosa pleaca in cautarea femelelor din aceeasi specie.
Insa cautarea lui ar fi in zadar daca femela nu ar avea glande specializate ce produc mirosuri caracteristice si fire de matase ce sunt lasate de acestea in urma, special pentru a atrage masculii. Firele avand rol de excitanti declansatori de comportament, facand ca masculii sa reactioneze urmarind firul.
Intalnind femela, masculul manifesta un comportament prenuptial caracteristic.

Femela de Lycosa singoriensis - atac

Dupa ce a avut loc acuplarea, femela pleaca in cautarea unui loc pentru a depune ponta si construirea coconuli. Dupa ce a gasit locul potrivit aceasta tese o panza, pe aceasta panza isi depune ouale ce sunt inglobate intr-o masa lichida, apoi ouale sunt acoperite complet cu o tesatura densa de matase. Apoi faza finala, coconul este fixat de filiere si purtat de catre femela. Femelele din familia licoside sunt singurii paianjeni ce isi ancoreaza coconul cu oua de filiere si cauta sa il expuna cat mai mult la soare, acest lucru favorizand dezvoltarea embrionara, facand ca puii sa eclozeze mai repede. Cel mai important factor in dezvoltarea embrionara este caldura ce influenteaza iesirea puilor din cocon. Pentru licosidele de la noi din tara perioada dezvoltarii embrionare dureaza intre 25 - 70 de zile.

Cat timp femele poarta coconul, aceasta nu se hraneste, nici dupa ce puii au iesit, o perioada de cateva zile pana la o saptamana, nu vaneaza nimic.
Dupa ce puii au iesit, se strang pe abdomenul mamei, daca sunt prea multi invadeaza chiar si cefalotoracele femelei si se strang in 2 -3 strate. Chiar de la aceasta varsta paianjenii descopera importanta panzei, stiu ca ancorandu-se de mama acestia nu se vor pierde. Interesant este ca aceasta catarare a puilor pe corpul mamei nu este dictata nici de miros, nici de vaz, ci de senzatia tactila provocata de peri. Dupa ce puii isi consuma rezervele viteline acestia parasesc corpul mamei si incep sa se hraneasca, dar nu inainte de a se dispersa folosind aceeasi metoda ca si ceilalti paianjeni din alte familii, si anume se urca pe cel mai inalt punct din jurul lor, tes un fir lung cu rol de parasuta, de unde isi iau "zborul" catre noi teritorii.

In conditiile noastre climatice licosidele incep perioada de iernare prin septembrie - octombrie in stadiu de juvenil sau adult.

Hrana

Licosidele ca si toti paianjenii de altfel sunt animale pradatoare, ele sunt mereu in miscare, care isi vaneaza prada prin ambuscada (de aici si numele de paianjen lup). Cat priveste prada, este foarte variata in general vaneaza insecte (diptere, himenoptere, lepidoptere, coleoptere) si chiar alte araneae.

Durata vietii

Nu se stie exact cat ar putea trai un licosid, dar estimarile se fac incepand de la un an pana la 34 de luni in functie de specie. Acestia putand intra la iernat ca adulti (numai femelele) sau ca nimfe (juvenili).

Ecologie

Desi poate va este greu sa credeti dar alegerea habitatului se realizeaza in functie mai ales de cerintele fiziologice ale paianjenilor (in special hrana, dar si umiditate si temperatura).

Lycosa singoriensis hranindu-se

Dusmani si paraziti

Licosidele reprezinta o veriga importanta in lantul trofic terestru, astfel ele servesc ca hrana amfibienilor, reptilelor, pasarilor si chiar altor paianjeni.
Ca paraziti o impotanta mare o au himenopterele din genul Gelis ce paraziteaza coconii licosidelor si dipterele din familia Cyrtidae, genul Oncodes ce traiesc ca larve parazite in abdomenul paianjenilor.

Raspandire geografica

Cele circa 2000 de specii de licoside sunt raspandite pe tot globul, in afara de regiunile polare.
In Romania dupa cum era de asteptat paianjenii familiei licosa sunt raspanditi in toata tara sunt reprezentate de circa 82 de specii ce fac parte din 11 genuri.

Mai puteti citi despre:

- Lycosa singoriensis sau Tarantula Romaneasca