joi

Argyoneta aquatica sau Paianjenul european de apa

Argyoneta aquatica (Clerck, 1757)

Specie putin cunoscuta, mai ales de publicul larg, face parte din Regnul Animalia, Clasa Arachinida, Ordinul Araneae, Familia Cybaeidae, Genul Argyroneta, Specia aquatica.


Desi este specie terestra si respira aer atmosferic, A. aquatica trăieşte întreaga viaţă în apă (aproximativ 2 ani) si se deosebeşte de ceilalţi păianjeni prin perişorii care acoperă ultima pereche de picioare, acestea fiind anternate la inot. Tot perisorii, de data asta de pe abdomen, sunt capabili de a inveli intreg abdomenul cu o "punga" de aer ce il ajuta pe paianjen sa stea ore intregi sub apa. Pelicula de aer prinsa de abdomen ii da acestuia o culoare argintie-stralucitoare.


Masculii sunt mai mari decât femelele, acest fapt datorânduse probabil modalităţii active de vânătoare.Acestia nu isi construesc clopote cu aer mari, vaneaza activ alevini, mormoloci si nevertebrate.
Mărimea femelei se limitează la energia depusă în construirea cupolei pe care o face destul de mare. Apoi asteapta prada, vanand doar animalele ce se apropie de cupola.


Păianjenul de apă se hrăneşte cu diverse insecte acvatice, crustacee şi alte artropode, dar nu lipsesc din dieta lor si vertebrate ca alevini de peste sau mormoloci. El vânează înotând rapid printre plante. După ce şi-a prins prada, o aduce în cupolă. Foarte rar, hrana neconsumată este depozitată. Acesti paianjeni sunt o veriga importanta in lantul trofic, la rândul lor fiind mancati de peşti şi broaşte.


Chiar dacă sunt supranumiţi păianjeni de apă, acestia respiră aer atmosferic. Pentru aceasta el construişte o cupolă, sau clopot, din pânză, care este "ancorată" de plante sau alte obiecte subacvatice. Aceasta reprezintă un rezervor cu aer. Cupola are dimensiunea unei nuci intrarea fiind situată în parte inferioară. Cupolele femelei sunt mai mari decât cele a masculilor, din cauză că ele au un mod de viaţă aproape sedentar.

A. aquatica prefera apele lin curgatoare, baltile si iazurile, este un paăianjen solitar şi teritorial. Se gaseste aproape pe intreg teritoriu Romaniei.
Despre veninul acestui păianjen nu se stiu foarte multe, dar s-a relatat că muşcătura lui este dureroasă.


Mai puteci citi despre:

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu