Translate

marți

Lycosa singoriensis sau Tarantula romaneasca

Lycosa singoriensis (Lexmann, 1770)

Lycosa singoriensis, acest paianjen lup, este cea mai mare specie de la noi din tara. Marimea lor difera in functie de sexe ca de altfel la majoritatea araneelor, femela masurand in medie 25 mm ajungand pana la 35 de mm; masculul masurand in medie 19 mm ajungand insa la 25 mm. Specie tericola, isi petrece majoritatea timpului in galerii sapate de ei in sol.



Mascul Lycosa singoriensis


Femela Lycosa singoriensis

Maculul are o perioada de viata de un an, dupa acuplare el murind, acuplarea are loc toamna. In perioada de hibernare intrand doar juvenilii si femelele care au o perioada de viata de 2 ani.



Prefera zonele de campie, zonele inundabile, cu pamant umed in care poate sapa cu usurinta, sunt capabili de migratii si sunt buni innotatori, traversand deseori rauri mari. Sa constatat ca Lycosa singoriensis poate innota 7 zile neintrerupt.



Ambele sexe se pot recunoaste destul de usor, dupa forma corpului mai exact forma de para a cefalotoracelui si forma ovala a abdomenului.
Culorile ambelor sexe fiind la fel si anume:
Cefalotoracele este negru-brun, parte cefalica distincta, colorata cafeniu deschis, formand un unghi in zona foveala, pata foveala cu aspect stelat, cenusiu deschis-alburiu.
Abdomenul, dorsal, pe fond negru-brun se distinge pata lanceolata neagra, marginita de puncte albe; urmand 6-7 perechi de pete mai mici deasemeni albe . Flancurile deschise, presarate de puncte mici albe.
Picioarele vargate transversal, dorsal cu negru si galben mai ales femurele.
Sternul, coaxele, trohanterele si partea ventrala a abdomenului sunt negre.


Partea ventrala a unui mascul de Lycosa singorinsis

Exemplarele adulte sunt nocturne, iesind noaptea la vanatoare, spre deosebire de juvenili care sunt activi si in timpul zilei. Lycosa singoriensis se imperecheaza la sfarsitul verii inceputul toamnei (august-septembrie) masculii murind dupa imperechere iar femelele pregatindu-se de hibernare. In perioada de hibernare intra doar femelele si paianjenii juvenili.




In luna octombrie cand paianjenii se pregatesc de iernat, ei isi adancesc galeriile ajungand la 25-30 cm exceptional pana la 60 de cm. La inceputul primaverii (martie-aprilie) femela isi constueste coconul in galerie, nu inainte de a o inchide cu un opercul de panza. Apoi femela isi fixeaza coconul de filiere, coconce are un diametru de 8-12 mm diametru, cantarind aproximativ 6 g si continand circa 300 de oua. Nimfele ies in primul stadiu nimfal, adica dupa a treia naparlire. Iesirea din cocon a puilor dureaza in general in functie de temperatura, la specia singoriensis in jur de 30 pana la 70 de zile. In aceste zile femela isi scoate coconul la soare, invartindu-l ca toate partile sa fie expuse razelor si incalzite.




Daca femela constata ca dezvoltarea nu are loc sau au murit larvele, acesta este lepadat sau mancat. In timpul purtarii coconului, femela de Lycosa singoriensis nu se hraneste. Daca femela isi pierde coconul il cauta cu multa perseverenta, in timp ce preia alt cocon, chiar de la specii diferite sau orice obiect ce seamana cu un cocon, fara nici un discernamant.



Dupa ce au iesit nimfele, ele se catara pe picioarele femelei asezandu-se pe ambele fete ale abdomenului chiar si pe cefalotorace. Daca sunt prea numerosi, peste 100 de nimfe, ele se aseaza in 2-3 strate. “Paianjenul avand aspectul unui ghem pufos” (Marikovski, 1956)



Lycosa singoriensis isi petrece cea mai mare parte a timpului in galerie care are o adancime de cca 10-15 cm si un diametru de cca 2.5-3.5 cm, la exterior de obicei galeria prezinta un guler tesut de paianjen impreuna cu vegetatia din jur si/sau pamant. Perioada de activitate a paianjenului incepe primavara devreme, cand pamantul are cca 5 grade C pana in luna otobbrie cand, de obicei, intra in perioada de hibernare.



Hrana lor este constituita din insecte, prefera greieirii, pot ataca sa prinda si sa se hraneasca cu pui de soparle ( ex. Lacerta agilis)




Muscatura speciei Lycosa singoriensis, este destul de neplacuta pentru om. Dupa Marikovski (1956), efectele muscaturii pot fi urmatoarele: imediat dupa ce paianjenul a inoculat veninul, apare o durere intensa ce dureaza circa 24 de ore dupa inoculare locul muscaturii se umfla si se inroseste intens. Nu sunt prezente durei in restul corpului. Incepe sa se resimta dupa cateva minute o stare generala proasta – de apatie si somnolentan fiind insotita de o senzatie de anchilozare. Dupa circa o ora si patruzecisicinci de minute apare o senzatie de greutate in tot corpul, apare nevoeia de somn si usoare dureri in partea inferioara a custii toracice si oarecare dispnee. Dupa 4 ore de la muscatura pacientul a adormit de circa o ora dar se mentine dispnea. Dupa 5 ore, senzatiile anormale dispar ramanand numai durerea locala.



Raspandirea pe glob a specie Lycosa singoriensis


Mai puteti citi despre:

6 comentarii:

  1. Interesant si bine prezentat....sa inoate 7 zile? incredibil, presupun ca formeaza o pelicula pe suprafata apei si nu se imbiba cu apa, altfel nu ar putea....sunt curios care ar fi cea mai mare soparla pe care ar putea sa o ucida, avand in vedere ca lacerta agilis musca destul de tare inca de mici...ce zici, facem o incercare cu exemplarul tau?

    RăspundețiȘtergere
  2. Nu am facut experimentul cu innotul dar de tinut la suprafata se tine cu ajutoeul perilor de pe corp. poate vom face si experimentul cu soparlitele sa vedem ce rezultat va avea!

    RăspundețiȘtergere
  3. Eu am fost mușcat de această specie, de mai multe ori. Niciodată nu am avut stări generale de greutate, somnolență sau alte simptome. Nici măcar nu am avut dureri, ci ușor m-a pișcat exact locul mușcăturii. Senzația de pișcătură prima dată a durat mai puțin de câteva minute. Următoarele dăți și mai puțin. Roșeața tot a trecut repede. Doar câteva zile mai puteam vedea locul mușcăturii după două găuri lăsate de chelicere. Mușcătura de viespe sau cea de albină este incomparabil mai puternică și mai dureroasă.

    RăspundețiȘtergere
  4. salutare tuturor, am capturat un exemplar astazi, in gradina si nu prea stiu ce sa fac cu el. vazusem gaura cat o moneda de 50 de bani in diametru de demult dar ma gandeam ca e ceva soarece. aveti ceva sugestii? intre timp ii prind muste :))a, e semnificativ mai mare ca cel din palma, din prima poza de aici. Y! id: go_lutz

    RăspundețiȘtergere
  5. Salut nu de curând am prins si eu o tarantula românească si nu am văzut-o deloc săpând sta de parca e in hibernAre nici nu mânâncă! Ceva sugestie????

    RăspundețiȘtergere